Victoria în alegeri a, deja, celui mai longeviv șef de guvern din Europa, Viktor Orbán (foto), a asigurat și viitorul Hungarian Bankholding, un posibil mijloc de control politic a sistemului financiar maghiar, rezultat din fuziunea a trei bănci.
Noaptea alegerilor a fost aleasă ca moment de fuziune a sistemelor primilor doi membri ai holdingului, Budapest Bank şi MKB Bank. Takarékbank, cel de-al treilea partener, este prevăzut să se alăture în 2023.
Menținerea lui Victor Orbán pentru alți cel puţin patru ani poate fi suficientă pentru ca aşa-numita „superbancă” să se maturizeze. Proiectul Hungarian Bankholding prinde viaţă și este menit să ofere sistemului politic al lui Victor Orbán o coloană vertebrală financiară solidă, potrivit FinanciaL Times și Euractiv.
La preluarea puterii în 2010, Fidesz – partidul lui Victor Orban, a declarat că va guverna conform unui „Sistem Naţional de Cooperare” (NER), prin care toţi membrii societăţii vor contribui împreună la atingerea unor obiective comune.
Un proiect vechi și solid de subordonare politică
În fapt, NER a devenit treptat reţeaua de instituţii de stat şi de întreprinderi selecte, conduse de obicei de prietenii şi aliaţii lui Orbán, despre care se spune că se ajută reciproc pentru a susţine regimul iliberal al prim-ministrului.
Liderii UE l-au acuzat pe Orbán că direcţionează subvenţiile UE şi contractele de achiziţii publice către această reţea pentru a-i cultiva loialitatea şi a-şi consolida regimul. Guvernul lui Orbán neagă aceste afirmaţii, dar acum se confruntă cu o lipsă de finanţare, deoarece UE reţine fonduri de recuperare post-pandemică în valoare de 7,2 miliarde de euro din cauza preocupărilor legate de statul de drept şi de corupţie.
O mare bancă privată precum Hungarian Bankholding ar putea contribui la stimularea economiei Ungariei.
Guvernul afirmă că intenţia fuziunii este de a crea o bancă “importantă din punct de vedere strategic” care va contribui la creşterea siguranţei şi eficienţei sectorului bancar din Ungaria.
Riscuri sistemice și riscuri politice
Totuși, o bancă dispusă să coopereze îndeaproape cu guvernul şi, poate, chiar să primească instrucțiuni de la acesta, ar accelera, de asemenea, dezvoltarea așa numitei economii hibride, care reprezintă sistemul NER, spun bancherii de top.
Întrebată dacă demersul nu ar fi asemănător acordului de finanțare convenit de Le Pen, Banca Națională a Ungariei (NBH) a răspuns că un asemenea control este exclus.
Un purtător de cuvânt al NBH a declarat că Banca Națională a Ungariei respinge ferm acuzațiile potrivit cărora guvernatorul băncii centrale sau vreun membru al familiei acestuia ar avea relații de proprietate cu Hungarian Bankholding.
Victor Orbán şi aliații săi râvnesc cel mai mult, în afară de profiturile directe şi de finanțarea companiilor lor la influența și puterea pe care le-o oferă „superbanca”, prin consolidarea sistemului naţional de cooperare NER.
Hungarian Bankholding, cu activele sale de 21,4 miliarde euro, ar fi a doua cea mai mare bancă din țară, prea mare ca să poată eșua. Dacă opoziția ar fi câștigat, ea i-ar fi putut lipsi pe aliații lui Orbán de anumite contracte profitabile, lăsându-I incapabili să-și achite creditele. Dar acum, Victor Orbán a revenit în siguranță pe post, iar fuziunea continuă.
Nimeni din sectorul bancar nu a dorit să-și spună părerea despre Hungarian Banholding, de teamă să nu-l supere pe premier, dar, în plan privat, mulți se arată neliniștiți de riscurile sistemice ale proiectului.
Creditele NER vor continua, aducându-I în aceeași capcană a lui Orbán atât pe debitori, cât și pe deținători, după cum afirmă un bancher, care a adăugat: „Lumea se schimbă, iar companiile respective ar putea eșua”.
***