Hosni Mubarak, spitalizat după un atac de cord. Fostul preşedinte egiptean se află la terapie intensivă după ce a suferit un atac de cord, susţine presa de stat egipteană. Fostul lider a fost transportat la spital după ce i s-a făcut rău în timp ce era anchetat de procurori asupra problemei uciderii a sute de protestatari şi asupra acuzaţiilor de corupţie. Managerul spitalului din Sharm-el-Sheikh a declarat că starea fostului preşedinte este „aproape stabilă”. Mubarak (82 de ani) a demisionat din funcţie în 11 februarie, după o revoltă populară de 18 zile contra regimului pe care-l conducea. Surse medicale au declarat că Mubarak a refuzat să mănânce şi să bea de duminică, atunci când a fost anunţat de procurori că va fi investigat. Fii fostului preşedinte egiptean au fost şi ei reţinuţi pentru a fi anchetaţi sub aceleaşi acuzaţii. (BBC News)
Criza datoriei publice – presiuni asupra Greciei. FMI a publicat marţi noile previziuni asupra deficitului bugetar şi datoriei publice din 16 state membre. Printre acestea se află Grecia şi Portugalia, în care situaţia economică continuă să alimenteze temerile Occidentului. FMI previzionează că Grecia va avea un deficit echivalent cu 7,4% din PIB-ul său pe 2011 (6,2% în 2012 şi 4,5% în 2013) şi o datorie reprezentând 152,3% din PIB în 2011, înainte de a se stabiliza la 157,7% şi 157% în 2012, respectiv 2013. În cazul Portugaliei, deficitul s-a stabilit la 5,6%, 5,5% şi 5,7% dn PIB între 2011 şi 2013, în timp ce datoria se va cifra la 90,6%, 94,6% şi 97,5% în următorii trei ani. Pentru Grecia, previziunile coincid cu împlinirea unui an, din 20 mai 2010, de când a guvernul condus de Georgios Papandreou a acceptat planul de salvare al FMI şi UE, pentru a evita falimentul. (Le Monde)
Relaţii tensionate între Pakistan şi SUA. Disputele se desfăşoară pe subiecte precum activităţile CIA şi atacurile avioanelor fără pilot în Pakistan; lipsa progreselor în negocierile de pace în Afganistan; şi vocea tot mai puternică a opoziţiei islamiste contra prezenţei forţelor străine în regiune. Subiectul este discutat de politicienii pakistanezi, armata SUA şi serviciile secrete. Pakistanul este văzut la Washington şi Londra ca un aliat vital în războiul contra terorismului, în timp ce guvernul pakistanez şi armata se declară parteneri în această luptă, la 10 ani de la atacurile din 11 septembrie din SUA. Oficialii americani avertizează însă că toate criticile aspre aduse de SUA campaniilor antiteroriste ale autorităţilor de la Islamabad în zonele tribale din vestul ţării, repetate într-un raport special al Casei Albe, săptămâna trecută, ca şi retragerea americanilor din Afganistan vor pune la grea încercare relaţiile pakistanezo-americane, aflate într-un punct de cotitură. (Guardian)
Africa de Nord are nevoie de un plan Marshall. Ce se va întâmpla cu miile de refugiaţi din statele africane, care au ajuns în Italia şi Malta? Subiectul a împărţit în două statele membre ale UE. În Germania şi Franţa, politicienii cer un control mai strict la graniţe, pentru a nu permite intrarea imigranţilor ilegali africani. Presa germană scrie că este nevoie de noi reguli pentru a ca şi alte state să aibă responsabilitatea primirii acestor imigranţi, care continuă să sosească pe insulele europene. Italia i-a enervat pe oficialii europeni după ce a declarat că va oferi viză temporară imigranţilor, ce vor putea astfel călători nestingheriţi în întreaga Europă, timp de şase luni. Autorităţile italiene au început marţi să transfere imigranţii tunisieni din Lampedusa în alte părţi ale ţării, după ce unii dintre aceştia au dat foc taberei în care stăteau şi au organizat un protest faţă de intenţiile autorităţilor de a-i deporta înapoi în Tunisia. (Der Speigel)
Reuniune în Qatar pe tema conflictului din Libia. Lideri internaţionali caută soluţii pentru conflictul din Libia, delegaţii urmând să discute posibile rezolvări ale situaţiei, în contextul cererilor ca NATO să-şi intensifice campania în această ţară. Şefii rebelilor vor prezenta situaţia actuală de pe teren, unde încearcă din greu să învingă trupele fidele lui Gaddafi. Înaintea reuniunii, miniştrii de externe francez şi englez au declarat că NATO ar trebui să facă mai mult în Libia, dar un general al Alianţei a precizat că organizaţia nord-atlantică face o “treabă excelentă”. Discuţiile se poartă pe fondul unei crize umanitare din ce în ce mai pregnante în oraşul controlat de rebeli Misrata, unde forţele pro-Graddafi continuă să lanseze noi atacuri. Ultima zonă deţinută de rebeli în vestul ţării, Misrata, se află sub asediu de şase săptămâni, grupurile umanitare avertizând asupra crizei de hrană şi medicamente. (BBC News)
Explorările spaţiale, o prioritate pentru Rusia. Preşedintele Dimitri Medvedev a făcut această declaraţie la aniversarea a 50 de ani de la primul zbor în spaţiu reuşit de cosmonautul rus Iuri Gagarin. “Am fost primii în spaţiu, avem numeroase realizări, nu vrem să ne pierdem avantajele”, a precizat Medvedev. Evenimentul a fost marcat de diverse ceremonii şi un salut cu 50 de salve de tun la Moscova. Realizarea lui Gagarin a demonstrat că oamenii pot supravieţui şi dincolo de atmosfera Pământului. De la zborul său în spaţiu, în 1961, 500 de bărbaţi şi femei au păşit pe urmele sale. (BBC News)
Cenzură tot mai puternică în China în presă şi pe internet. Când temerile privind extinderea radiaţiilor din Japonia au ajuns în China şi oamenii au dat buzna în magazine pentru a-şi face provizii de sare iodată, un săptămânal de business din China a postat pe siteul său un material în care spunea “Panică în Guangdong, Shenzhen şi Dongguan; s-au epuizat stocurile de sare iodată; panica nucleară din Japonia se extinde”. În câteva minute, cenzorii guvernului l-au sunat pe şeful Observatorului Economic şi i-au cerut să şteargă imediat articolul de pe site. Într-un mic gest de sfidare, redactorul-şef a lăsat materialul acolo, dar a adăugat un paragaf în care preciza că există suficiente stocuri de sare iodată. Acest incident din 17 martie este doar un exemplu al cenzurii de zi cu zi, oră de oră, asupra mass-media, din partea guvernului comunist şi a “armatei” sale de oficiali propagandişti şi cenzori, care verifică tot ce urmează să citeească cetăţeanul chinez. Există însă un site mai agresiv, China Digital Times, scris din Berkeley, California, condus de un activist chinez pentru drepturile omului, care a început să dezvăluie date concrete despre această cenzură, publicând directivele oficiale săptămânale şi sarcinile trasate presei de către organele de cenzură comuniste. (Washington Post)
Urmărește-ne pe Google News
