Tribunalul Municipiului București a decis marți ieșirea din insolvență a companiei Hidroelectrica. Hotărârea nu este definitivă, dar este executorie, a explicat pentru Agerpres administratorul judiciar, Remus Borza.
Hidroelectrica a intrat în insolvență în anul 2012, iar de atunci, paralel cu reorganizarea societății au avut loc mai multe procese cu firmele care au beneficiat de contracte bilaterale de achiziționare energiei la prețuri foarte scăzute – Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Financing Team, Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Electromagnetica, Electrocarbon, Euro-Pec, Elsid și Luxten.
(Citiți și: ”Resursele României – cazul Hidroelectrica: poveste adevărată despre pe cine aş chema eu la Parchet”)
Contractele au fost încheiate în 2004 (majoritarea lor) și au adus companiei un prejudiciu de aproximativ 1,1 miliarde de euro.
Hidroelectrica a înregistrat, în 2015, un profit brut de 1,1 miliarde lei, de 3,5 ori mai mare decât cel raportat în 2010, anul care până acum fusese cel mai profitabil pentru companie.
„Procesul radical de restructurare si eficientizare prin care a trecut compania in ultimii ani a facut ca Hidroelectrica sa devina cea mai profitabila companie din Romania, la sfarsitul trimestrului I 2016 inregistrand o EBITDA de 68% din cifra de afaceri”, precizează compania într-un comunicat.
Pregătiri pentru listarea unui pachet de 15% din acțiuni
în așteptarea acstei decizii a instanței, compania s-a pregătit chiar de listare. În februarie, Hidroelectrica a angajat firma de consultanță Deloitte pentru servicii de audit financiar pe situațiile financiare întocmite pentru perioada 31 decembrie 2015 – 31 decembrie 2017, inclusiv servicii aferente listării la bursă.
Remus Borza declara în martie că listarea de 15% din acțiunile pe care statul român le deține la Hidroelectrica va avea loc la finele acestui an.
El mai spunea în acel moment că valoarea companiei este evaluată între 5 și 7,5 miliarde de euro, iar statul ar urma să încaseze în jur de 750 de milioane de euro din listarea Hidroelectrica.
Statul s-a angajat să vândă pe bursă 15% din acțiunile producătorului de energie, iar reprezentanții Bursei de Valori București (BVB) susțin că dimensiunea pachetului este relevantă.
Dacă statul ar vinde între 20 și 25% din acțiuni, Hidroelectrica ar putea contribui semnificativ la upgradarea pieței de capital românești, de la statutul de piață de frontier la care este încadrată acum la statutul de piață emergentă.
Momentele dificile prin care a trecut ”perla coroanei” sub contractele ”băieților deștepți”
Datorită costurilor mici de producție a energie electrice, Hirdoelectrica a fost, la începutul deceniului trecut, sub guvernarea Adrian Năstase una din principalele ținte de asalt ale companiilor intermediare de comerț cu energie.
Așa numiții ”băieți deștepți” – în fapt, companii cu sprijin politic la cel mai înalt nivel, în speță cu fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu – cumpărau ieftin de la stat o energie care se producea cu câțiva dolari pe megawatt, și o vindea, uneori tot statului, la prețuri de câteva ori sau chiar câteva zeci de ori mai scump.
Contractele directe au funcționat așa mai bine de un deceniu, din cauza clauzelor dure pentru stat în cazul rezilierii acestora.
(Citiți și: ”Cum au petrecut „băieţii deştepţi” criza. Profiturile, contractele şi miniştrii lor”)
Potrivit unor estimări independente, statul pierdea curca 350 de milioane de lei anual prin acest contracte.
După aceeași schemă au funcționat și exporturile, făcute tot prin intermediari, din România sau străinătate.
Urmărește-ne pe Google News
