Criteriile netransparente și subiective imaginate de fostul șef al Fiscului, Gelu Diaconu, în procesul de atribuire a codului de plătitor de TVA, precum și lipsa de soluții a noii conduceri a Fiscului determină azi închiderea unor afaceri sau împiedică deschiderea altora noi :
Deciziile arbitare ale inspectorilor de Fisc blocheză nu doar evaziunea, în numele căreia s-au aprobat măsurile în cauză, ci și activitatea unor companii din categoria celor care plătesc statului la zi taxe și impozite.
În plus, România pierde uriașul avantaj câștigat prin Banca Mondială, care a acordat anul trecut un plus de câte cinci locuri în clasamentul mondial în ceea ce privește ușurința începerii unei faceri, în clasamentul Doing Business : în loc de 2 săptămâni, o afacere nou pornită are nevoie de 7-8 luni pentru a fi funcțională inclusiv din punct de vedere fiscal.
Pentru că, de fapt statul, în ultimă instanță, obligă pe cei care încep o afacere, sau care vor să și-o dezvolte, la o pierdere planificată de 20%, generată de imposibilitatea deducerii de TVA.
Mediul de afaceri considera în trecut discutabile unele decizii și acțiuni ale fostului șef al Fiscului, Gelu Ștefan Diaconu. Lucrurile continuă, însă, și cu noua conducere, ca și cum nu s-ar fi schimbat absolut nimic.
Prezentăm mai jos, cazuri concrete de blocaj al afacerilor : al celor care stau să îmceapă, al celor care vor să se dezvolte, sau chiar al afacerilor stabile și cu grad de conformare de 100%.
Menționăm că cursdeguvernare.ro e în posesia datelor acestor companii, însă nu le va face publice numele și coordonatele.
(Citiți și: Ministerul de Finanțe – ANAF: Dubii privind legalitatea prevederilor din anumite ordine ale fostului președinte ANAF)
Blocajele, la zi, din antreprenoriat – studii de caz
Procedura de atribuire/retragere a codului de plătitor de TVA a fost reglementată în vechiul Cod fiscal iar procedura de reconfirmare în diverse situații este conținută de Codul Fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016.
(Citiți și: Bomba de sub ANAF: Mari companii sunt înștiințate că au pierdut, ”din oficiu”, codul de TVA. Criteriile netransparente și ”secretul celor 4” au băgat ministerele în ședință)
cursdeguvernare.ro vă prezintă în continuare un studiu de caz, cu următoarele date esențiale:
Compania X :
- Compania X, înființată în anul 2011, se înregistrează în anul 2015 la Registrul Comerțului cu modificări în structura acționariatului (alte 2 persoane intră în asociere). Se suplimentează domeniul de activitate cu noi coduri CAEN (activități de comerț).
- Solicitarea de atribuire a codului de plătitor de TVA (retras legal pentru lipsă de activitate până în acel moment) este înaintată Administrației Financiare Sector 5, București
- Formularul 088 este depus pe data de 7 august 2015, iar formularul 099 pe data de 9 septembrie 2015.
- Pe data de 26 noiembrie 2015 are loc la sediul companiei o verificare efectuată de inspectorii de fisc. Procesul verbal încheiat la finalul inspecției nu conține obiecții sau constatări nefavorabile companiei.
- Pe data de 10 decembrie 2015 firma primește decizia de respingere a cererii de înregistrare în scopuri de TVA. Motivele, în facsimilul de mai jos.
- Pe data de 21 decembrie 2015, administratorul companiei contestă decizia trimisă de Fisc
- Răspunsul la contestație este emis pe data de 10 februarie 2016.
În rezumat: 6 luni și trei zile a durat ca ANAF să decidă definitiv că nu acordă firmei certificatul de TVA.
Cel mai lung termen de emitere a deciziei de aprobare/respingere a înregistrării în scopuri de TVA, conținut de ordinul președintelui ANAF, este de 30 de zile.
Compania susține că businessul consta în deschiderea unui punct de aprovizionare pentru supermarketuri și a arătat un precontract pentru deschidere de depozit : nu a angajat personal specific și nu a semnat un contract ferm până nu obține cod de TVA, fiindcă nu și-ar putea permite să nu i se deducă TVA.
Acționarii au decis să renunțe la afacere.
Ce spune Fiscul :
În motivarea detaliată, Fiscul anunță compania că a luat decizia pe baza următoarelor considerente:
- Societatea nu deține suficiente obiecte de inventar necesare desfășurării activității la sediul social
- Nu poate prezenta documente privind înființarea punctului de lucru
- Societatea nu are angajați suficienți pentru desfășurarea activității
- Societatea nu are contracte cu furnizori externi și interni
- Administratorul societății a fost angajat în trecut la o societate comercială aflată în prezent în procedură de insolvență
În ordinul președintelui ANAF care stabilește criteriile pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA este prevăzută procedura chemării reprezentanților legali ai companiei pentru clarificări în situația în care ANAF are semne de întrebare legate de solicitarea primită.
(Citiți și: ANAF improvizează în continuare: Codurile de TVA anulate ”din oficiu” prin abuz se rezolvă prin negocierea inspectori-companii)
Ce NU poate spune în apărarea ei compania, pentru că Fiscul nu respectă procedura
Procedura nu a fost respectată, deci reprezentanții companiei nu au avut ocazia să explice că:
- Potrivit planului de afaceri (depus la Fisc alături de alte documente), angajările, punctul de lucru și contractele cu furnizorii sunt puncte care se îndeplinesc după ce compania are create toate instrumentele de funcționare, deci după ipotetica atribuire a codului TVA.
- Persoana desemnată administrator a fost angajată în trecut, cu carte de muncă, într-o poziție de execuție, nu în una de decizie administrativă care să determine intrarea în insolvență a fostului angajator.
Compania Y :
Compania Y, din Ilfov, a atins încă din luna ianuarie plafonul de 220.000 de lei în baza căruia poate cere înregistrarea în scopuri de TVA. În acest fel a dovedit, potrivit legii, capacitatea de dezvoltare a afacerii.
În data de 3 februarie 2016 a depus declarația 088 și solicitarea de cod de TVA. Nu a primit, la 2 luni și jumătate, nicio scrisoare de la Fisc, deși trebuia să primească un răspuns în 30 de zile. Nu poate factura cu TVA.
Compania Z :
Compani Z, nou înființată a depus formularul 088 pe data de 20 ianuarie 2016.
Nu a primit până în prezent, adică la peste 3 luni de la depunerea cererii, niciun răspuns din partea inspectorilor de Fisc.
Având deja contracte comerciale în derulare, compania este în situația de a nu emite facturi cu TVA, deși ea plătește TVA către furnizori.
Alte exemple relevante
O situație similară a fost prezentată, joi, de Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care a făcut un sumar al problemelor reale cu exemple concrete din mediul de afaceri :
”ANAF-ul a constatat că evaziunea la TVA se face prin înregistrarea unor firme pe numele de pensionari sau pe nume de boschetari. Ca atare, ANAF-ul spune că orice firmă care are în consiliul de administrație un pensionar este penalizată și este penalizată sever, riscând să își piardă codul de TVA pentru că un pensionar este periculos. Dacă aveți ghinionul și eu l-am avut să vă mutați sediul firmei în aceeași clădire, de la un etaj la altul (…) automat treci la completarea formularului 088, unde nu știi care sunt criteriile de risc, nu știi că dacă ai pensionari poți s-o pățești, nu știi că nu are nicio importanță că acea firmă funcționează de 20 de ani. De 20 de ani a depus la Fisc toate documentele necesare. Întâmplător, este o firmă care timp de 20 de ani a făcut profit și care până la urmă a rămas fără cod TVA”, a declarat Florin Pogonaru.
Și Blocajul de la ANAF: 18.000 de cereri în lucru au blocat instituția, în timp ce evazioniștii își văd de treabă
Rediscutarea companiilor care au cod de TVA a blocat în ultimele luni activitatea ANAF :
Din circa 18.000 de cerereri depuse, au fost soluționate circa 5000 – cu blocarea personalului și cu erori care au lăsat fără cod de TVA sute de companii – cele mai multe plătitoare de ani de zile.
Au rămas circa 13.000 de companii – până în acest moment, întrucât cererile sunt în curs de depunere – care au blocat inspectorii cu această nouă indeletnicire : Softul, creat să selecteze automat companiile cu risc dă erori, companii mijlocii și cu afaceri stabile și-au pierdut din oficiu codul de TVA, criteriile de evaluare sunt conoscute de numai 4 persoane.
Cererile nu mai pot fi procesate în timpul legal, iar funcționarii statului analizează, la propriu, planurile de afaceri ale companiilorși stabilesc, în modul cel mai subiectiv cu putință, dacă acestea se califică sau nu să intre sau să rămână în piață.
Ad literam – Articolul din CF cu care Fiscul încalcă, prin abuz, Constituția și orice lege de economie liberă
Toate criteriile care blochează afacerile potrivit subiectivității unui funcționar ANAF sunt elaborate de un singur om – președintele – invocând ca bază legală Noul Cod Fiscal.
Mai precis, e vorba de Articolul 316, alineatul 9, care sună așa :
”Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă persoana impozabilă justifică intenția și are capacitatea de a desfășura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA. Prin excepție de la prevederile alin. (8), organele fiscale competente nu vor înregistra în scopuri de TVA persoanele impozabile care nu îndeplinesc criteriile stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F.”
Ca o ironie, ”Prevederile de la alin. (8)” se referă la faptul că companiile sunt totuși obligate să ceară cod de TVA, îndată ce au depășit cifra de afaceri de 220.000 lei – iar funcționarul de la ANAF are dreptul să-i răspundă peste 2-3-4-5 luni – cum se întâmplă în chiar exemplele de mai sus – că nu i se dă cod de TVA.
Subiectivitatea funcționarilor, care stabilesc ei în ce măsură un antreprenor are ”intenția și capacitatea” de a-și dezvolta mai departe afacerea (se cer planurile de afaceri), în baza ordinelor interne ale șefului ANAF – sau a criteriilor secrete pe baza cărora este construiot softul de evaluare – duce uneori la situații anticonstituționale :
un alt caz, alături de cele prezentate mai sus, e respingerea codului de TVA întrucât unul dintre acționari (o firmă înființată în mediul rural) are vârsta de peste 70 de ani.
E greu de vorbit de economia liberă și de riscul antreprenorial : practic, statul decide, printr-un funcționar pe norme subiective, dacă în economia privată liberă o afacere este de succes sau nu.
În loc de concluzie :
ANAF a luat aceste măsuri de stat etatist pentru a evita situațiile întâlnite în lumea infracțională, ca unele companii să fie puse pe seama oamenilor străzii sau a persoanelor fără identitate certă.
Măsurile sunt, însă, atât de împotriva oricărui spirit antreprenorial, afectează atâtea companii care au dovedit deja că sunt bune plătitoare a contribuțiilor și crează atâta descurajare pentru cei care vor să investească încât s-a ajuns la situații de economie contralată prin subiectivitate și abuz :
– dacă un om oricât de cinstit decide, odată cu ieșirea la pensie, să investească într-o companie sau să fie acționar la o entitate antreprenorială, acea companie are puține șanse să primească cod de TVA.
– Dacă un salariat al unei companii care a intrat în insolvență (nu din vina sau cu influența salariatului respectiv) decide să devină antreprenor, vechiul său loc de muncă îi poate anula codul de TVA.
– Dacă un funcționar pe viață trăind la adăpostul salariului său sigur și mereu în creștere nu înțelege riscul la care se angajează un antreprenor când începe o afacere, acea afacere nu primește cod de TVA.
– Dacă psihologia personală a unui funcționar decide că un antreprenor care a ajuns la o cifră de afaceri de 220.000 lei – când, potrivit legii, e obligat să ceară cod de TVA – nu are ”intenția și capacitatea” de-a continua afacerea sau planul său de afaceri nu e ”bun”, atunci acea afacere Nu primeste cod de TVA.
NOTĂ:
În acest timp, Ministerul de Finanțe prevede fonduri pentru start-up-uri .
