Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege prin care sunt modificate sau completate reglementările referitoare la imigranți, pentru a adapta procedurile nu doar standardelor europene, ci noii relități determinate de criza refugiaților.
În primul rând, legea crește sumele acordate de stat azilanților. Astfel, un adult va putea primi 1.117 lei pe lună, în timpul verii, și 1.185 de lei pe lună, iarna. Aceste sume trebuie să acopere tot necesarul de bază (hrana, locuința, haine).
Dacă nu mai sunt locuri în centrele de primire și de cazare, Inspectoratul General pentru Imigrări poate contracta servicii de cazare pentru solicitanții de azil, sau imigranții își pot găsi singuri locuințe cu chirie, Ministerul de Interne urmând să deconteze costurile timp de maxim un an și în limita a 540 de lei pe lună, mai spune proiectul de lege.
Alte noutăți:
- Persoanele care solicită azil se poate angaja după trei luni de la depunerea cererii, chiar dacă nu s-a încheiat procedura de analizare a cererii
- După intrarea pe piața muncii, azilanții beneficiază de indemnizația e șomaj și toate măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă, la fel ca și cetățenii români
- Copiii solicitanți de azil au dreptul la învățământul preșcolar și școlar, ca orice minor român
- Dacă cererea de azil este respinsă, imigranții trebuie să părăsească România în cel mult 15 zile. Dacă este vorba de procedura accelerată, plecarea din România se face “de îndată”.
Proiectul de lege prevede și măsuri restrictive, care se pot aplica “pentru limitarea abuzurilor la procedura de azil” şi dacă o persoană “prezintă pericol pentru securitatea națională”.
În aceste cazuri, imigranții pot fi plasați:
- În centrele de primire și cazare, chiar dacă au bani pentru a sta în chirie. Nu vor putea părăsi centrul decât cu informarea șefului centrului. Aici se încadrează cei care vor fi transferați statului responsabil
- În spații închise special amenajate din centrele de primire și cazare (prin ordonanță a procurorului, pentru 30 de zile), unde vor fi supravegheați.
- Pot fi luați în custodie publică (detenție în centrele de cazare), în cazul celor cu risc mare de sustragere de la transfer, expulzare etc. Pot fi ținuți aici cel mult 12 luni, prin orodnanță a procurorului pe câte 30 de zile.
Toate aceste forme de restrângere a libertății de mișcare pot fi contestate în instanță.
Identificarea solicitanților, mai spune proiectul de lege, se va face prin:
- Interogarea bazei de date specifice
- Amprentare și fotografiere
- Interviu preliminar
- Informații de la instituții din domeniul securității naționale
