Guvernul turc, al treilea mandat la putere. Recep Tayyip Erdogan a devenit cel mai de succes premier turc din istoria multipartită a ţării, după ce a câştigat alegerile generale din Turcia pentru a treia oară. Partidul de centru-dreapta condus de Erdogan, Partidul pentru Justiţie şi Dezvoltare (AKP), la putere din 2002, a obţinut 49,9% din voturile exprimate în scrutinul de duminică, câştigând astfel 325 de locuri în Parlament. Rezultatele au fost foarte apropiate, dar nu suficiente pentru a avea majoritate largă, necesară pentru schimbarea Constituţiei militare din 1982, fără a consulta Parlamentul. Partidul republican al Poporului a ieşit pe locul doi, cu 25,9%. Încă o formaţiune politică va avea reprezentanţi în Parlament: Partidul Mişcarea Naţionalistă (MHP) care a obţinut 13% din voturi, fără a fi afectată, se pare, de un scandal sexual ce a dus la demisia a 10 membri importanţi ai formaţiunii. Alţi 36 de candidaţi independenţi au primit suficiente voturi pentru a intra în Parlament. Majoritatea sunt susţinuţi de Partidul Kurzilor BDP. Participarea la urne a fost de 84,79%. “Erdogan doreşte un sistem prezidenţial – aceasta este miza schimbării Constituţiei”, spune Gencer Ozcan, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Bilgi. “Acesta este scopul principal al noii Constituţii. Este prima oară când un premier a ales personal candidaţii AKP, asigurându-se că va avea loialitate absolută în interiorul partidului său”, a precizat Ozcan. (The Guardian)
FMI, afectat de un sofisticat atac cibernetic. Oficialii Fondului au anunţat acest atac, dar nu au dorit să dea prea multe amănunte, spunând doar că a fost vorba de o foarte importantă pătrundere în sistem. Autorităţile de securitate cibernetică spun că lovitura a urmărit instalarea unui software pentru a crea o prezenţă digitală din interior. FMI are date importante secrete despre multe ţări din lume. Şefii Fondului spun că operaţiunile sale sunt acum perfect funcţionale. Atacul a avut loc în urmă cu mai multe luni, înainte de arestarea lui Dominique Strauss-Kahn, la New York, dar a fost ţinut secret. “Pot confirma că anchetăm un incident”, a declarat purtătorul de cuvânt al FMI, David Hawley. “Dar nu pot să spun mai multe lucruri despre amploarea incidentului de securitate”, a precizat el. (BBC News)
Cursa rusească pentru putere. Putin şi Medvedev, pedalând liniştiţi unul lângă celălalt, în soarele de vară al Moscovei, pot părea doi prieteni care au ieşit la plimbare în parc. Mai târziu joacă badminton, probabil tot pentru ochii publicului. Dar premierul Vladimir Putin şi preşedintele Dimitri Medvedev contrazic această punere în scenă a bunei-înţelegeri, prin tensiunile ce s-au creat în ultima vreme între ei. Politica rusească revine în atenţia cititorilor şi telespectatorilor, după ce aproape a dispărut din actualitate. Se poate specula pe marginea conversaţiei dintre cei doi lideri. Dar întrebarea pe care trebuie să şi-o pună şi să-i dea un răspuns este: “Cine va fi candidatul oficial şi inevitabulul câştigător al prezidenţialelor din 2012?”. Va mai candida Medvedev (45 de ani) sau Putin (58 de ani) care a mai avut două mandate de preşedinte, înainte de protejatul său, va dori să revină la Kremlin? Sau ar fi posibil, oare, ca Rusia să aibă alegeri adevărate, iar cei doi să candideze unul împotriva celuilalt? În ciuda eforturilor oficiale de a descrie relaţia dintre cei doi ca fiind prietenoasă, au existat mai multe semnale în privinţa diferendelor dintre Putin şi Medvedev, din 2008 încoace. (The Telegraph)
Referendumurile, test pentru premierul italian. Italia votează, duminică şi luni, în patru referendumuri, considerate un nou test pentru popularitatea lui Silvio Berlusconi, care este încă supărat de rezultatele proaste obţinute de candidaţii săi în Milano şi Napoli, la alegerile locale. Opoziţia de centru-stânga a avut o campanie acidă pentru a-şi convinge susţinătorii să meargă la vot şi să se pronunţe în privinţa privatizării utilităţilor de apă, energiei nucleare şi dacă miniştri pot fi exceptaţi de la regula prezentării la procesele intentate lor. O problemă importantă este dacă se vor prezenta la urne peste 50% plus un vot dintre alegătorii înscrişi pe liste. Dar dacă vor abroga legile actuale, votând „da”, rezultatele ar putea avea consecinţe asupra coaliţiei de centru-dreapta, condusă de Berlusconi. Urnele se închid luni după-amiaza. Berlusconi a anunţat că nu va vota, iar miniştrii săi au cerut alegătorilor să boicoteze scrutinul. Pentru unii, votul va fi o modalitate de a-şi demonstra dezamăgirea faţă de premierul Berlusconi, care este judecat în trei procese de fraudă şi un scandal sexual. (The Independent)
„Indignaţii” spanioli pleacă acasă. După 25 de zile de prezenţă permanentă în piaţa centrală din Madrid, activiştii Mişcării 15 Mai au început să-şi adune corturile şi să plece acasă, duminică, din faţa clădirilor guvernamentale. Cu sloganul „Nu plecăm, ne extindem”, liderii protestatarilor au distribuit tricouri pe care scria „15 Mai, mutare”, pentru a-i identifica pe cei care participă la operaţiune, dorind să lase piaţa „mai curată decât au găsit-o”. Nu toţi manifestanţii din Spania au fost de acord cu decizia de a pleca acasă, din taberele instalate în centrul oraşelor – în jur de 50 la începutul demonstraţiilor. Circa 100 de oameni au rămas în Piaţa Catalunya din Barcelona, se pare împotriva dorinţei comitetului de organizare din capitala catalană, care a votat, săptămâna trecută, să părăsească zona, pentru a-şi concentra eforturile în proteste temporare, inclusiv prin formarea unui cordon uman, în faţa Parlamentului regional, miercuri. (EL Pais)
Forţele de securitate siriene au recâştigat un oraş al rebelilor. Armata siriană a câştigat, duminică, un oraş din regiunea de nord a ţării, controlat până acum de rebeli. Soldaţii au răspuns cu tancuri şi mitraliere din elicoptere contra civililor înarmaţi şi militarilor răzvrătiţi, în timp ce au alungat sute de locuitori speriaţi peste graniţe, î Turcia. Timp de mai multe zile, forţele siriene au atacat oraşul Jisr al-Shoughour, bombardând zona şi incendiid câmpurile, până duminică dimineaţa. Atunci au ridicat capcanele explozive de la intrarea în oraş, potrivit martorilor şi oficialilor guvernamentali. Până la finalulzilei, Jisr al-Shoughour a fost abandonat în mare parte, aproape distrus de bombardamente şi mitraliere, spun martorii. Tancurile au intrat nestigherite pe străzi, iar soldaţii au găsit dovezi ale rebeliunii: corpuri în uniformă zăceau înt-ro groapă comună, iar sediul poliţiei era incendiat şi în haos. (The New York Times)
Urmărește-ne pe Google News
