Speranțele unui posibil acord care să îndepărteze Grecia de spectrul falimentului și al ieșirii din Zona Euro par să renască după ce luni seara creditorii au apreciat ultimele propuneri ale Atenei, care acceptă să reducă pensiile și să crească TVA.
Este pentru prima dată în ultimele 5 luni de negocieri când premierul Alexis Tsipras pare să cedeze presiunilor internaționale.
Un summit de urgență al liderilor Zonei Euro s-a finalizat luni noaptea cu perspectiva încheierii unui nou acord între Grecia și troica creditorilor în următoarele 48 de ore.
Potrivit declarațiilor cancelarului german Angela Merkel, citată de publicația britanică Guardian, miniștrii de Finanțe din Zona Euro se vor reuni din nou miercuri seara, a treia oară în ultimele 7 zile, pentru a finaliza textul acordului care să fie pus joi pe masa summitului european de la Bruxelles.
După anunțul de luni al președintelui CE, Jean-Claude Juncker, care și-a manifestat convingerea că un acord va fi semnat în cursul acestei săptămâni, bursele din Atena au înregistrat o creștere generală a acțiunilor de 9%.
Soluție de compromis pentru a salva imaginea lui Alexis Tsipras
Guvernul grec a anunțat public că nu a făcut nicio concesie majoră, în contradicție cu afirmațiile membrilor Eurogroup, care afirmă că Atena a făcut concesii semnificative în fața creditorilor, fiind de acord cu soluții care să genereze venituri bugetare suplimentare de 2,7 miliarde euro în anii ce urmează.
În scrisoarea care a însoțit planurile economice, Alexis Tsipras a afirmat că ”solicitările creditorilor pentru acoperirea deficitelor fiscale din 2015 și 2016 vor fi urmate complet și absolut”.
Oficialii FMI, BCE și CE urmează să verifice în următoarele 48 de ore cifrele furnizate de ministerul grec de Finanțe, iar între timp ajutorul de urgență acordat de BCE va permite băncilor grecești să rămână deschise și să facă față retragerilor care au continuat și luni, când grecii au retras încă 1,6 miliarde euro din conturi.
Soluțiile avansate luni dimineața de Grecia, după ciudatul episod al propunerilor greșite avansate în noaptea de duminică spre luni, sunt scrise pe 11 pagini. Potrivit Guardian, cel mai semnificativ semnal fiind acela referitor la acceptul unei reforme a sistemului public de pensii din Grecia.
Guvernul grec nu a acceptat tăierea pensiilor, ci creșterea anumitor taxe și a TVA, permițându-i-se astfel lui Alexis Tsipras să afirme în interior că nu aduce grecilor austeritatea, însă să colecteze suplimentar la buget 1,3 miliarde în 2016.
O cerință radicală, formulată de ministrul german de Finanțe Wolfgang Schäuble, referitoare la controlul capitalurilor, măsură care ar stopa retragerile masive din băncile grecești, a fost deocamdată respinsă.
Deblocarea fondurilor de bailout pentru Grecia, care să permită plata către FMI a celor 1,6 miliarde euro, pe data de 30 iunie, depinde însă de poziția pe care o vor adopta zilele acestea Berlinul și FMI, care au încă rezerve față de planurile Atenei.
În capitala Greciei, oficiali ai guvernului asigură că premierul Tsipras continuă să preseze creditorii pentru găsirea unei soluții ”viabile și corecte”. Iar grecii, care luni seara s-au strâns cu miile în Piața Syntagma, din centrul Atenei, par să susțină orice soluție viabilă care ar menține țara lor în Zona Euro și în Uniunea Europeană și să dezaprobe apropierea de Moscova.
Propunerile Greciei
Orice acord încheiat de Grecia cu creditorii săi trebuie să plece de la o țintă convenită asupra excedentului bugetar din care Grecia va rambursa datoriile către troica creditorilor.
Premierul Alexis Tsipras a avansat următoarele ținte de excedent: 1% în 2015, 2% în 2016 și 3% în 2017. Publicația britanică Guardian consideră aceste ținte drept ”ambițioase” în condițiile în care veniturile Greciei s-au redus cu un sfert de la începutul crizei, rata șomajului atinge 26% iar nivelul taxelor neîncasate este estimat la 76 miliarde euro.
Creditorii- BCE, FMI și CE- consideră că premierul Tsipras oferă insuficiente argumente fiscale pentru atingerea țintei de 1% excedent bugetar, în acest moment existând o diferență de 2 miliarde euro între calculele celor două ”tabere”.
Ultimele propuneri avansate de guvernul grec centrează planurile de reformă pe două principale zone: pensii și taxe.
Pensii
Propunerile Greciei includ restricția pensionării anticipate începând din acest an, cu perspectiva unor economii bugetare de 30 milioane euro anul acesta și 60 milioane euro, anul viitor.
O taxare suplimentară a veniturilor obținute din pensii este estimată să aducă suplimentar la buget 350 milioane euro anul acesta, 800 milioane euro anul viitorm, iar o mai mare contribuție la bugetul Sănătății impusă pensionarilor va aduna 135 milioane euro în 2015 și alte 510 milioane anul viitor.
Taxe
O creștere a valorii TVA care să genereze încasări bugetare suplimentare de 300 milioane euro în 2015 și 1,6 miliarde euro în 2016.
Impozitele pe venit rămân la aceleași cote, urmând să fie introdusă o taxă de solidaritate va fi adăugată impozitului principal, cu perspectiva unor încasări suplimentare de 220 milioane euro în 2015.
Companiile vor plăti suplimentar 12% pentru profituri ce depășesc 500.000 de euro. Impozitul la companii crește de la 26% la 29%, încasări suplimentare fiind estimate la 410 milioane euro.
