luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 iulie, 2016

ccrGuvernul a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu patru legi aprobate în Parlament care implică cheltuieli suplimentare de la buget ce ar face imposibilă plățile cu păstrarea limitei de deficit.

Amendamentele introduse de parlamentari prin cele patru legi vizează creșteri salariale pentru câteva categorii de bugetari și vor avea un impact de aproape 9 miliarde de lei, în 2017.

Niciuna dintre aceste reglementări legiferate de parlamentari nu precizează de unde se vor lua banii în plus necesari, deși art.138 alin (5) din Constituția României menționează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.


De asemenea, nu există un impact al acestor modificări, așa cum impune legea.

Fiecare din cele patru legi pe care Guvernul le-a trimis luni la CCR pune în pericol echilibrul bugetar, potrivit unor comunicate transmise de Biroul de presă de la Palatul Victoria:

„Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat (…) să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastricht”, atrage atenția Executivul.

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor

A fost adoptată de Parlament în 28 iunie 2016 și va majora salariile de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută.


Aceasta înseamnă o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.

Măsura propusă de deputați (camera decizională) generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 și 13,6 milioane de lei, pentru 2017.

Motivele neconstituționalității acuzate de Guvern:

  • Potrivit Ordonanței salarizării, salariile de bază ale personalului încadrat pe funcții publice și contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcțiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
  • Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu și va duce la inechități între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferențele de salarizare pentru muncă egală în unități similare.
  • Totodată, prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanței cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creștere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015.

2. Modificările aduse Legii pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare

Noile prevederi, introduse de parlamentari, și contraargumentele Guvernului:

Art.191 – Prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv.

Executivul consideră că situația este deja reglementată de OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, act normativ aflat în vigoare. Apare, așadar, problema riscului interpretării confuze și discreționare a legislației, cu consecința aplicării subiective a acesteia, de către angajator.

Art. 371– prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Contraargumentele Executivului: Prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat.

Acordarea acestei majorări numai personalului menționat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte categorii de personal.

3. Modificarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență

Modificările aduse de Camera Deputaților:

  • Ministerul Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie vor putea acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe țară
  • Autoritățile administrației publice locale pot acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe țară.

Adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017.

4. Modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici

Intervenția atacată de guvern la CCR:

Amendamentul care prevede acordarea, pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (inclusiv demnitarii), a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact  bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, în 2016, și de 3,4 miliarde de lei, anual, începând cu 2017.

Introducerea unei astfel de reglementări are și o componentă discriminatorie față de personalul celorlalte instituții și autorități publice și poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum și acțiuni în instanță din partea funcționarilor publici, pentru acordarea acestui spor, atrage atenția Guvernul.

De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul A.N.F.P., în condițiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: