marți

18 ianuarie, 2022

Guvernul Orban – demis după un mandat de 3 luni și o zi. Un pas spre anticipate

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 februarie, 2020

Guvernul Orban a fost demis miercuri prin moțiune de cenzură, cu 261 voturi pentru, cu 28 mai mult decât majoritatea necesară. Statistica oficială: voturi exprimate – 400. Voturi pentru – 261, voturi împotrivă – 139, abțineri – 0. Demiterea guvernului reprezintă primul pas făcut pe calea alegerilor anticipate intens solicitate de președintele Iohannis.

Demiterea guvernului are ca prim rezultat direct respingerea proiectului pentru care a fost asumată răspunderea – modificarea Legii alegerilor locale. În consecință, acestea se vor organiza la sfârșitul primăverii într-un singur tur, sistem care favorizează primarii în funcție și mulțumește, în egală măsură, PSD, UDMR și PNL.


Guvernul Orban este al cincilea guvern post-dembrist demis prin moțiune de cenzură, premierul Ludovic Orban intrând de miercuri în galeria marilor învinși de Parlament: Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu și Viorica Dăncilă.

Cum s-a scris căderea guvernului

Guvernul Orban a stat în funcție fix 3 luni și o zi. Moțiunea de cenzură a fost promovată și votată de PSD și UDMR, teoretic 230 de oameni. Alți 4 – Teodor Meșeșcanu și apropiații săi- au anunțat că vor vota moțiunea.

Înainte de dezbatere și vot, Victor Ponta a anunțat că Pro România va vota alături de PSD. Anunțul vine după negocieri purtate de Victor Ponta cu Marcel Ciolacu.

Înainte de depunerea moțiunii de cenzură, configurația parlamentară arata că, din totalul de 465 de parlamentari, 200 sunt parlamentari PSD, 105 PNL, 40 sunt parlamentari USR, 30 ai UDMR, 25 sunt  Pro România, 19 sunt PMP, alți 19 sunt ALDE. Grupul minorităților naționale este format din 17 parlamentari, iar alți 13 sunt independenți.


Majoritatea care a demis miercuri guvernul este una de conjuctură, care nu se va forma în Parlament și la procedurile următoare care vizează instalarea unui nou guvern.

Pașii următori, potrivit Constituției

Planul de declanșare al alegerilor anticipate presupune respingerea consecutivă a două propuneri de guvern. Primul pas însă îl reprezintă desemnarea unui nou premier, care ar trebui, teoretic, să fie expresia unei majorități parlamentare acceptate de președinte.

Art. 103 – Investirea Guvernului

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Sunt șanse bune ca președintele să îl nominalizeze tot pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, situație în care acesta ar putea veni în fața Parlamentului pentru votul de încredere cu aceeași echipă guvernamentală din acest moment, pentru a ”stimula” un vor de respingere.

Totuși, PSD nu pare deplin convins să meargă pe drumul trasat de președinte și, la consultările de la Cotroceni va avansa propria variantă de prim-ministru.

Dacă Parlamentul respinge totuși două propuneri de guvern se aplică art 89 din Constituție:

ARTICOLUL 89- Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Art. 63 din Constituție descrie ultima etapă:

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Ce poate face guvernul interimar

Până la instalarea unui nou guvern, guvernul interimar îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului guvern 

Scurtă istorie post-decembristă

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În istoria democrației post-decembriste, 40 de moțiuni de cenzură au fost inițiate în Parlament. Dintre acestea, doar 4 au avut succes și au condus la căderea unor guverne: Guvernul Boc 1, în 2009, Guvernul Ungureanu, în 2012, Guvernul Grindeanu, în 2017, și Guvernul Dăncilă, în 2019.

Singura legislatură în care nu s-a folosit instrumentul moțiunii de cenzură a fost chiar prima – 1990-1992. Cele mai multe moțiuni- 11- s-au depus în legislatura 2008-2012.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr