Guvernul consideră că este constituţional şi funcţional ca România să fie reprezentată de către primul-ministru la şedinţele Consiliului European la care sunt discutate teme economice şi de către preşedintele ţării doar la reuniunile dedicate problemelor de politică externă şi securitate militară.
În declaraţia susţinută de premierul Victor Ponta în plenul Parlamentului, citată de Mediafax, Guvernul adresează o propunere „în trei paşi”, cu scopul de a se stabili în forul legislativ un mod constituţional şi funcţional de dialog, conlucrare şi reprezentare a României în domeniul afacerilor europene.
Astfel, Guvernul arată că Parlamentul trebuie să fie informat în prealabil cu privire la agenda Consiliului European, urmând să stabilească un mandat de principiu cu privire la ceea ce va susţine reprezentantul României, şi va fi informat după fiecare Consiliu European cu privire la deciziile adoptate.
În ceea ce priveşte partajarea atribuţiilor în cadrul Executivului în domeniul afacerilor europene, Guvernul susţine că în materie de politică militară şi de securitate militară, precum şi în politica externă comună a Uniunii Europene, este constituţional şi funcţional ca preşedintele României să aibă precădere în a reprezenta România, dar că în materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum şi în alte aspecte executive este constituţional şi funcţional ca primul-ministru să aibă precădere în a reprezenta România.
„Reprezentarea României la Consiliul European se va face după îndeplinirea procedurii de la punctul 1 (referitor la obligativitatea informării şi definirii unui mandat în cadru parlamentar), precum şi în baza principiilor de precădere constituţională şi funcţională definite la punctul 2. Având în vedere agenda Consiliului European din 28 iunie, deja stabilită şi care se referă la subiecte precum situaţia economică din Uniunea Europeană, adoptarea unor măsuri economice şi sociale, precum şi continuarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2014-2020, Guvernul consideră că reprezentarea României la acest Consiliu European trebuie să fie asigurată de către primul-ministru”, este poziţia Executivului.
Ce mai vrea Guvernul:
- România trebuie să îşi propună să fie mai influentă şi proactivă în luarea deciziilor la nivel european şi, pentru aceasta, este nevoie de coagularea întregului mediu politic şi instituţional în jurul intereselor ţării pe marile dosare aflate pe agenda UE.
- România are drept obiectiv pe termen scurt şi mediu, în relaţia cu instituţiile europene, discutarea şi soluţionarea a cinci probleme majore, respectiv aderarea la Spaţiul Schengen, raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie, absorbţia fondurilor europene, cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020, precum şi încheierea unui Pact de creştere economică şi creare de locuri de muncă, care să completeze Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice si monetare.
- Guvernul îşi doreşte şi propune o reintrare treptată în ordinea constituţională democratică şi europeană, în care deciziile politice se iau prin participarea şi dialogul dintre Executiv si Legislativ, printr-o implicare mai puternică a Parlamentului, în special în subiecte care presupun o legitimitate cât mai mare. Este necesară o conlucrare între aceste instituţii.
- Este necesar să existe dreptul Parlamentului de a organiza dezbateri înainte de aceste participări, precum şi prezentarea de rapoarte după aceste participări.
- Parlamentul este cel care poate da un mandat de principiu în prealabil şi cel care confirmă respectarea acestui mandat după participarea la Consiliile Europene, precum şi singurul în măsură să decidă dacă aceste informări au loc în comisiile de specialitate, sau în şedinţa de plen, şi trebuie instituită obligaţia primului-ministru şi a miniştrilor de a se prezenta în faţa Parlamentului pentru a da explicaţii în legătură cu prezenţa şi activitatea lor la Consiliile Europene.
- Prevederile legale şi constituţionale arată foarte clar că reprezentarea externă a României este de resortul preşedintelui şi a premierului, în funcţie de domeniul de referinţă. Cele două instituţii au responsabilităţi comune, precum şi zone specifice de acţiune.
- Nicăieri în Constituţie nu este scris că preşedintele este reprezentantul unic al României. Agenda Consiliului European, de altfel, se stabileşte pe baza documentelor discutate şi aprobate în cadrul Consiliilor de Miniştri, în care participă membri ai executivelor din ţările membre. Afacerile europene nu mai reprezintă aspecte de politică externă, ci se referă în mare măsură la elemente de politică internă. România este parte intrinsecă a procesului decizional din UE şi trebuie să se comporte ca atare, iar reprezentantul României la Consiliu are nevoie de un mandat, recunoscut si respectat.
- Guvernul consideră că, în materie de politică militară şi de securitate militară, precum şi în politica externă comună a Uniunii Europene, este constituţional şi funcţional ca preşedintele României să aibă precădere în a reprezenta România. Guvernul consideră că, în materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum şi în alte aspecte executive, este constituţional şi funcţional ca primul-ministru să aibă precădere în a reprezenta România.
