Guvernul nu a renunțat la modificarea OUG 7 în forma propusă de ministrul Tudorel Toader, adică fără intervenții pe articolele ce acordă Secției de investigarea a infracțiunilor din Justiție (SIIJ) puteri sporite și o scoate efectiv de sub autoritatea procurorului general. Aceasta este miza pentru care coaliția PSD – ALDE insistă să adopte documentul, în pofida avizului negativ dat marți, în unanimitate, de CSM. Avizul este pur consultativ.
Ministrul Tudorel Toader a ținut după ședința Executivului o declarație de presă în care a amintit avizul CSM, dar a aruncat responsabilitatea emiterii noii ordonanțe asupra Vioricăi Dăncilă:
Doamna prim-ministru a considerat necesar să pună în aplicare cele convenite de către domnia sa și reprezentanții magistraturii, aici, în sediul Guvernului, și am promovat această ordonanță, am înscris-o pe ordinea de zi.
Acesta a dezvăluit că fusese anunțat că avizul ce urma să fie dat la CSM va fi pozitiv, dar nu a spus cine anume l-a informat de acest lucru: „Mi s-a transmis că azi, la 12.30, va fi sedinta de plen pentru aviz pozitiv, favorabil. La 14:00 mi s-a spus că CSM a dat aviz negativ per total, adică CSM a avut o abordare generală per total, nu numai pe cele cinci modificări discutate şi convenite”, a declarat Tudorel Toader, marți, al finalul ședinței de Guvern.
Ministrul, numit la propunerea ALDE și tot mai contestat de liderii PSD, a prezentat din nou cele cinci modificări aduse OUG 7 (modificări considerate insuficiente de magistrații care protestează și de plenul CSM):
- Am abrogat art 54, alineatul 1. Astfel, se revine la reglementarea anterioară, procurori de rang înalt pot deveni numai procurorii. De asemenea, avizul consultativ va fi emis de secția de procurori a CSM, nu de plenul CSM
- Am abrogat Alineat 7 indice 1, de la articolul 57, care interzicea delegările în funcții de rang înalt din parchete
- Pierderea bunei reputații nu mai este motiv de pierdere a calității de magistrat
- Am egalizat salarizarea specialiștilor IT
- La Secția specială sunt necesari specialiști, ca la DNA sau DIICOT. La propunerea Ministerului Muncii s-a eliminat diferențierea salarială între specialiștii de la Secția specială și ceilalți specialiști.
Proiectul nu a figurat pe ordinea de zi a ședinței, dar la debutul acesteia, premierul a anunțat că va fi adoptat:
”Aprobăm în ședința de azi soluțiile convenite cu reprezentanții CSM și ai asociațiilor din domeniul juridic la întâlnirea de săptămâna trecută. Noile prevederi reflectă propunerile magistraților cu privire la principiul separării cariererelor și promovarea în funcțiile de conducere ale parchetelor. De asemenea, luăm măsuri pentru salarizarea corespunzătoare a angajaților IT din justiție. Acest act normativ a fost transmis CSM săptămâna trecută. Așa cum am spus, guvernul rămâne deschis dialogului constructiv pentru neclarități. În urma discuției, am transpus toate prevederile susținute de cei care au participat la acea ședință”.
Cu aproximativ o oră înainte de ședință, plenul CSM a votat în unanimitate avizul negativ pentru proiectul de OUG prin care ministrul Justiției dorește să modifice controversata OUG 7, cauza protestului fără precedent al magistraților.
„Motivarea este în sensul menţinerii poziţiei consecvente a Consiliului, în acord cu hotărârea anterioară a Plenului şi cu propunerea anterioară a CSM, de abrogare a tuturor dispoziţiilor care exced propunerilor formulate de Consiliu”, au transmis reprezentanţii CSM.
Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat la ieșirea din ședința CSM, că OUG 7 trebuie abrogată:
Nu ar trebui să discutăm despre compromisuri, ci despre abrogarea integrală a unei ordonanţe vătămătoare pentru justiţia română, precum şi despre asumarea răspunderii în legătură cu o conduită care în niciun caz nu poate fi caracterizată ca fiind de cooperarea loială cu instituţiile justiţiei, din păcate.
Care sunt organizațiile invocate pentru legitimarea noii OUG pe Justiție
Discuțiile la care s-a referit prim-ministrul Dăncilă au avut loc luni, 25 februarie, la Palatul Victoria și în afara sa au mai participat ministrul Tudorel Toader, judecătoarea Lia Savonea – președintele contestat al CSM și reprezentanții a trei asociații ale magistraților, considerate prietenoase cu actuala coaliție de guvernare:
- Uniunea Judecătorilor din România
- Asociația Magistraților din România
- Asociația Procurorilor din România.
Aproape 900 de magistrați au semnat pentru delimitarea de asociaţiile profesionale prezente la Palatul Victoria pentru a legitima deciziile ministrului Justiției – Asociația Procurorilor din România și de Asociația Magistraților.
În România există aproximativ 2.500 de procurori și 4.500 de judecători.
Cele trei organizații cu vechime refuză să comunice numărul actual de membri și sunt foarte contestate.
În ultimii doi ani, pe parcursul puternicelor controverse referitoare la modificarea legilor Justiției și a codurilor penale, peste 2.000 de magistrați s-au delimitat de ele individual, considerând că poziţiile exprimate de acestea nu sunt și ale lor.
De asemenea, unele filiale ale acestora s-au autodizolvat, iar foarte mulți membri au demisionat din aceste asociații, din aceleași motive, după cum preciza un comunicat al celorlalte trei asociații, care susțin protestul fără precedent generat de OUG 7.
În locul celor trei organizații considerate de partea puterii, nu a judecătorilor sau procurorilo, magistrații s-au îndreptat spre:
- Forumul Judecătorilor din România
- Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”
- Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”
Sunt cele mai active organizații și au inițiat sesizări la Comisia de la Veneția și Curtea de Justiție a UE pe mai multe chestiuni reglementate în ultimii ani de către coaliția PSD – ALDE.
Au mai participat la acele discuții, reprezentanții a două instituții acuzate de magistrați că au devenit instrumente folosite d eputere pentru controlul sistemului de justiție:
- Inspecția Judiciară
- Secția pentru anchetarea magistraților
(Citiți și: Șeful Inspecției Judiciare a dat în judecată instituția pe care o conduce – vrea diurnă, retroactiv, și pentru zilele libere)
Nota de fundamnetare a noii OUG: Ordonanța este necesară întrucât nemulțumirile unor magistrați afectează funcționarea instanțelor și parchetelor
Noua OUG este necesară, se precizează în Nota de fundamentare, întrucât nemulțumirile „unor membri ai corpului magistraților afectează funcționarea optimă a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea și generează pericolul de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere”.
Proiectul pus în dezbatere publică nu conține nimic referitor la Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, deși toate punctele de vedere exprimate de instanțele și parchetele care protestează conțin opinii punctuale la atribuțiile și puterile acesteia.
În ultimele comunicate ale asociațiilor Forumul Judecătorilor din România”, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și ”Inițiativa pentru Justiție, se menționează clar că una dintre revendicări este chiar desființarea acestei Secții speciale create pe mandatul PSD -ALDE.
Nu se menționează nimic despre Secție nu doar în proiect, dar nici în Nota de fundamentare, la capitolul nemulțumirile din rândul magistraților.
Concesiile făcute de Tudorel Toader în privința articolului 54 din Legea 304/2004 se dovedesc a fi mai mărunte decât cele promise verbal.
Astfel, s-a eliminat în totalitate prevederea potrivit căreia șefii Parchetului General, DIICOT și DNA sunt numiți cu avizul plenului CSM și s-a revenit la forma anterioară – cu avizul Secției de procurori din CSM.
În ceea ce privește posibilitatea ca judecătorii să devină procurori șefi la aceste parchete, situația este aproximativ la fel de permisibilă, ea a fost anulată și s-a revenit la forma anterioară a articolului.
