luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 septembrie, 2021

Proiectul de HG pentru implementarea programului România Educată nu va fi aprobat în ședința de guvern de săptămâna aceasta, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, după apelul celor peste 150 de ONG care au cerut retragerea proiectul și declanșarea unor dezbateri reale.

”Luând în considerare solicitările venite atât din partea societății civile, cât și din partea unor alți factori implicați în procesul de dezbatere publică, Ministerul Educației a decis preungirea perioadei de dezbatere publică a proiectului de Hotărâre de guvern pentru aprobarea programului de implemetare a proiectului România Educată”, a declarat Sorin  Cîmpeanu.

Dezbaterea va fi prelungită cu cel puțin o săptămână, a adăugat ministrul, citat de Edupedu.ro.


Proiectul de HG nu conține calendarul de implementare și nici bugetul presusus, după cum proiectul președintelui Klaus Iohannis este prea general și fără indicatori de performanță, acuzau asociațiile semnatare ale unui apel prin care cereau retragerea proiectului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Guvernul dorea adoptarea HG săptămâna trecută, în ședința din 10 septembrie, însă documentul nu avea avizul CES.

Problemele, în opinia celor 153 de organizații semnatare:

  • ONG-urile consideră că deși pe parcursul elaborării proiectului au participat mai multe organizații neguvernamentale, este imperios necesară dezbaterea documentului final, mai ales că prin proiectul România Educată se dorește reformarea sistemului educațional național, cu implicații pe termen lung pentru generații de elevi și studenți, cadre didactice și specialiști din domeniu.
  • În opinia organizațiilor semnatare ale solicitării de dezbatere publică ce a fost expediată Ministerului Educației luni, 13 septembrie, Proiectul ”România Educată” conține o enumerare de obiective și măsuri strategice prea generale, fără indicatori de rezultat clar definiți și fără definirea responsabililor preciși pentru fiecare măsură în parte, ceea ce conduce la o listă de măsuri de tip ”listă de dorințe”, cu grad de operaționalizare scăzut.
  • Documentul supus consultării publice nu conține informații privind calendarul de implementare și bugetul necesar, aceste detalii fiind oportun a fi făcute publice, potrivit comunicatului.
  • ONG-urile consideră ca extrem de îngrijorătoare și viziunea de a aloca finanțare exclusiv din fonduri europene pentru programele Școală după Școală și A doua Șansă, extrem de necesare pentru grupurile vulnerabile.
  • Semnatarii solicitării apreciază că sunt câteva situații în care proiectul are viziune limitată, cum ar fi faptul că la capitolul Digitalizare, la ”asigurarea accesului la internet pentru copiii din medii sociale vulnerabile”, este vizată în continuare doar implementarea ”unor proiecte pilot”, deși acest proces ar trebui să își propună în mod ferm ca, până în 2030, toți elevii să aibă acces efectiv la internet.
  • ”Nesatisfăcătoare sunt și măsurile de sprijin pentru creșterea participării copiilor cu dizabilități la educație, fiind extreme de reduse și neadaptate urgenței de a spori gradul de acces al acestor copii la școlile de masă, conform organizaâiilor.
  • Deși încă în consultare, Proiectul de Hotărâre de guvern pentru aprobarea Programului de Implementare a Proiectului România Educată este în proces de avizare la Consiliul Economic și Social, existând, conform declarației publice a ministrului Sorin Câmpeanu, intenția de a fi votat marti, 14 septembrie 2021 în ședința de Guvern. Proiectul de HG în forma actuală a fost avizat de toate ministerele la solicitarea Ministerului Educației, care însă a prezentat un document ce nu este finalizat, atât timp cât este încă în consultare publică până pe 9.10.2021, conform http://e-consultare.gov.ro/w/proiect-de-hotarare-de-guvern-pentru-aprobarea-programului-de-implementare-a-proiectului-romania-educata/.
  • Ministerul Educației încalcă astfel alineatul 8 al art. 7 al Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, care stipulează clar că avizarea se face doar după finalizarea consultării publice: ”Proiectul de act normativ se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4).”

Cea mai amplă consultare publică din sitorie, conform Administrației Prezidențiale

Președintele Klaus Iohannis a declarat de numeroase roi că proiectul de țară România Educată este reforma care s-a bucurat de cea mai largă dezbatere publică din istorie.

  • Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație și cercetare (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terți etc.
  • A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație la orizontul 2030. În acest sens, Administrația Prezidențială a constituit șapte grupuri de lucru cu rolul de a dezvolta concluziile primei etape într-un pachet de strategii detaliate pe temele prioritare: cariera didactică; echitatea sistemului educațional; profesionalizarea managementului educațional; un învățământ profesional și tehnic de calitate; autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior; educație timpurie accesibilă tuturor; evaluarea elevilor și a studenților.
  • A treia etapă (2018-2021) presupune dezbaterea publică a rezultatelor proiectului pentru a putea oferi României o viziune de țară cu obiective agreate pentru educație la orizontul 2030, o strategie unitară și un set de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: