Memorandumul Rompetrol a fost pus pe ordinea de zi a ședinței de guvern de miercuri, dar nu a fost aprobat, ci a fost amânat. Dacă nu va fi aprobat până la sfârșitul lunii ianuarie este de așteptat să intervină o criză în relațiile cu Rompetrol, întrucât acesta este termenul limită convenită cu firma din Kazahstan.
Premierul Ponta i-a cerut săptămâna trecută ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, să pregătească, împreună cu Ministerul Justiţiei, un proiect de act normativ prin care Guvernul să aprobe memorandumul cu Rompetrol, invocând atât imaginea companiei, cât și pe cea a ţării faţă de investitori.
Investiţiile Rompetrol în România depind de aprobarea memorandumului semnat în februarie 2013, a declarat la sfârșitul anului trecut vicepreşedintele grupului, Azamat Zhangulov.
Acesta cere Guvernului să aprobe în ianuarie memorandumul, deoarece condiţiile înţelegerii “nu sunt eterne”.
Memorandumul pentru rezolvarea litigiilor a fost semnat în februarie 2013 şi aprobat apoi prin lege, de către Parlament, însă Curtea Constituţională a hotărât însă, pe 21 noiembrie, că legea nu este constituţională, deoarece înţelegerea nu are valoarea juridică a unui memorandum şi, prin urmare, memorandumul nu trebuia aprobat prin lege de către Parlament, ci prin hotărâre, de către Guvern.
Decizia CCR se referă doar la forma înţelegerii, în motivare precizându-se că reglementările din document nu sunt afectate în niciun fel de neconstituţionalitatea pronunţată de magistraţii Curţii.
Dacă acest lucru nu se va întâmpla “într-o anumită perioadă de timp”, Rompetrol ar putea renunţa la înţelegerea cu Guvernul: “Cred că Guvernul va lua decizia de a aproba memorandumul printr-o ordonanţă de urgenţă în luna ianuarie… Dacă nu se va întâmpla nimic într-o anumită perioadă de timp, noi putem ieşi. Condiţiile din memorandum nu sunt eterne”, a explicat în decembrie 2013 Azamat Zhangulov, citat de MEDIAFAX.
Termenii înţelegerii
Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.
Grupul Rompetrol a depus deja la trezoreria grupului suma de 200 milioane de dolari, a precizat vicepreşedintele companiei.
El a adăugat că investiţiile de anul viitor ale Rompetrol în România vor depinde de semnarea acestui memorandum.
“Investiţiile noastre în România pentru 2014 depind de memorandum. Dacă totul merge conform planului, am putea investi circa 200 milioane de dolari. (…) Timpul este principala resursă de care acum nu dispunem. Banilor nu le place să aştepte”, a avertizat Azamat Zhangulov.
Sesizarea
În noiembrie, Legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, a fost declarată neconstituţională de către CCR.
Decizia a fost pronunţată pe sesizarea preşedintelui Traian Băsescu.
Şeful statului a refuzat promulgarea Legii privind memorandumul cu Rompetrol şi a sesizat Curtea Constituţională. Ulterior, Traian Băsescu a explicat în mai multe apariţii televizate că, prin respectiva lege, premierul Victor Ponta dorește ”să fure cu mâna Parlamentului 400 de milioane de dolari”.
”Datoria era de 580 de milioane de dolari, iar domnul Ponta, ca să fie primit de preşedintele Kazahstanului, s-a grăbit să facă un memorandum, prin care este de acord ca partea kazahă să plătească doar 200 milioane de dolari în contul datoriei istorice a Rompetrolului, iar 380 de milioane de dolari îi anulează”, a afirmat preşedintele.
De asemenea, Traian Băsescu a atras atenţia că memorandumul nu conține nicio sancțiune pentru eventualele situații în care Rompetrol nu își respectă obligațiile.
La rândul său, premierul Victor Ponta l-a acuzat pe şeful statului c-a reușit să blocheze temporar investiția de peste 1,2 miliarde de lei a Rompetrol. Acesta este un caz, printre altele, în care eforturile Guvernului sunt blocate de președinte, “din motive pe care, evident, cu greu le poate stabili cineva”, spunea Victor Ponta.
