Guvernul adoptă programul de convergență 2013: Deficit, datorie, inflație, politica de personal bugetar

Aderarea la zona euro: deficit, datorie, inflație

Guvernul a adoptat în ședința de marți Programul de convergență 2013-2016, document care estimează principalele date cu care executivul va lucra în 2013, precum și așteptările din viitorul mediu la care se va raporta.

Documentul este destinat și Comisiei Europene.

În Programul de convergență 2013, Guvernul nu mai avansează o dată certă de aderare la zona euro, așa cum făcea până acum, când se angaja la obiectivul 2015 de adoptare a monedei unice.

”Angajamentul de adoptare a monedei euro este menținut pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergență”, se arată în noul Program de convergență.

Dintre criteriile de aderare, inflația pune cele mai mari probleme autorităților române.

Deficitul bugetar a soborât în anul 2012 sub pragul de 3% din PIB, statuat de criteriile Maastricht, situându-se la valoarea de 2,9%. pentru 2013, Guvernul țintește un deficit bugetar de 2,4% din PIB, iar pentru următorii trei ani, de câte 2% din PIB.

În privința deficitului structural, Guvernul susține că acesta va scădea de la 2,4% în 2012, la 1,2% în anul 2013, pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit structural – limită impusă statelor aflate în program de asistență internațională, care au adoptat noul Compact fiscal al UE.

Și datoria publică se menține sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht, deși se află în creștere.

În 2012, datoria publică a fost de 37,8%, iar pentru 2013 se prognozează o datorie de 38,6%.

Criteriul inflației, pentru aderarea la zona euro, se dovedește cel mai greu de atins, însă BNR promite continuarea măsurilor pentru atingerea durabilă a unei ținte staționare de țintei de 2,5 % ± 1 punct procentual.

”În perioada următoare, inclusiv pe orizontul mediu de timp, provocarea majoră a politicii monetare va continua să o constituie ancorarea solidă a anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu şi atingerea durabilă a țintei de 2,5 la sută ± 1 punct procentual (compatibilă cu definiția de stabilitate a prețurilor pe termen mediu în economia românească), simultan cu evitarea prejudicierii potențialului de creştere a economiei pe termen mediu printr‐o potențială accentuare a impactului contracționist anticipat a fi exercitat asupra activității economice de alți factori interni şi externi”, se arată în Programul de convergență, la capitolul rezervat BNR.

Programul de convergență 2013-2016: Datele pe care-și face socotelile guvernul

Prognozele și țintele macroeconomice ale Guvernului s-au înrăutățit semnificativ în Programul de convergență 2013-2016 față de ediția de anul trecut a documentului.

Astfel, în varianta din anul 2012 a Programului de convergență, creșterea economică pentru anul 2012 era estimată la 1,7%, în timp ce în varianta 2013 apare o creșetere economică pe anul trecut de 0,7%.

Procentul de 0,7% pentru creșterea economică din anul 2012 a fost anunțat în 4 aprilie 2013, de Institutul Național de Statistică. În schimb, marți, FMI a prezentat pentru România o creștere economică de 0,3% în anul 2012, această valoare folosind, probabil, date neactualizate transmise cu mai mult timp în urmă de autoritățile române.

Față de Programul de convergență ediția 2012, documentul din 2013 înrăutățește prognoza de creștere economică de la 3,1% la 1,6%, pentru 2014 – de la 3,6% la 2,5%, iar pentru 2015 – de la 3,9% la 2,8%.

În raportul World Economic Outlook, prezentat marți de FMI, România figurează cu o prognoză de creștere economică de 1,6% în 2013 și de numai 2% în 2014.

Politica salarială din sectorul public

Guvernul transmite Comisiei Europene că va menține în anul 2013 restricțiile de angajare a unei persoane la 7 posturi eliberate în sectorul bugetar, iar în plus va introduce contracte de performanță în ministere și în companiile de stat.

În privința măsurilor de reducere a cheltuielilor, Guvernul menționează în Programul de convergență 2013-2016, adoptat marți, ”Introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice si companii de stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale și companii de stat)”.

De asemenea, pentru reducerea persoanlului bugetar, Guvernul spune că menține în anul 2013 restricțiile la angajare după regula încadărării unui singur salariat nou la 7 posturi eliberate dintr-o instituție publică.

”În ceea ce priveşte politica privind ocuparea posturilor vacante din instituții şi autorități publice, aceasta se menține în continuare restrictivă, în sensul că se poate ocupa numai un post din şapte care se vacantează”, se arată în noul Program de convergență.

Pentru anul 2013, Guvernul a avut în vedere finanțarea unui număr maxim de posturi în sectorul bugetar de 1.187.000.

De asemenea, se menține măsura neacordării de tichete de masă, tichete de vacanță şi tichete cadou la personalul din sectorul bugetar.

Cu toate acestea, pentru anul 2013 este prevăzută o creștere nominală cu 6,3 miliarde de lei a cheltuielilor de personal, față de anul 2012, și cu 14,8 miliarde de lei a totalului cheltuielilor bugetare.

Premierul Victor Ponta și ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, au declarat recent că Guvernul are în vedere relaxarea restricțiilor de angajare în administrația locală și centrală, astfel încât să poată fi încadrată o persoană la un singur post eliberat.

(Descarcă de AICI programul de convergență 2013-2016)

Alte măsuri plănuite de guvern pe partea de cheltuieli:

• asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectorul public;
• orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată;
• accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție în intervalul 50%‐80% până la 31 decembrie 2015;
• regândirea achizițiilor publice în baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficiență;
• implementarea programării bugetare multianuală pe proiecte şi programe, care va aduce economii importante la buget şi va creşte gradul de predictibilitate şi eficiența cheltuielilor publice;

Noi taxe și impozite, pe termen mediu

Pe termen mediu, Guvernul și-a propus să lărgească baza de impozitare, ceea ce înseamnă că vor fi introduse noi taxe și impozite.

La începutul anului, Executivul a decis deja introducerea de noi taxe în domeniul energiei.

Măsurile prevăzute de Executiv pe partea de venituri:

• Lărgirea bazei de impozitare;
• Simplificarea sistemului de taxe;
• Creşterea colectării veniturilor bugetare;
• Reducerea evaziunii fiscale.

Majorarea pensiilor și a salariilor bugetare, invocată ca măsură de creștere economică

Majorarea cu 4% a punctului de pensie și cu 7,4% a salariilor bugetarilor, pentru reîntregire, sunt invocate de guvern drept măsură de creștere economică, prin stimularea consumului.

”Creșterea veniturilor disponibile ale populației prin: indexarea pensiilor cu 4%; intrarea în plată a creșterii de 7,4% bugetari; creșterea salariului minim la 750 lei de la 1 februarie 2013 şi la 800 lei de la 1 iulie 2013” – este formulată o măsură de creștere a PIB, în programul de convergență 2013-2016,

Majorarea salariilor bugetarilor în acest an însumează un plus de cheltuieli de 5,4 miliarde de lei în anul 2013, iar creșterea punctului de pensie cu 4% înseamnă un nou efort bugetar, de 2,8 miliarde de lei, potrivit datelor Guvernului.

Guvernul recunoaște că alegerile din 2012 și majorarea accizelor din 2013 au crescut inflația

În documentul adoptat de Guvern, apar și motivațiile Băncii Naționale a României (BNR) privind cauzele care au condus la nivelul ridicat al inflației.

Astfel, BNR invocă, printre altele, contextul electoral al anului 2012, motivație păstrată de guvern în Programul de convergență 2013-2016 adoptat în ședința de marți.

De asemenea, creșterea accizelor, operată de guvern la începutul anului 2013, a condus la creșterea ratei inflației, se mai arată în document.

BNR arată că în anul 2012, inflația atinsese un nivel minim istoric în ultimii 23 de ani, de 1,79%, însă la sfârșitul anului a ajuns la 5,65%, un nivel ”relativ înalt”.

”Accelerarea inflației s‐a datorat exclusiv efectelor tranzitorii ale şocurilor de natura ofertei produse la mijlocul anului trecut (scăderea amplă a producției agricole interne provocate de persistența condițiilor meteo nefavorabile şi majorarea prețurilor internaționale ale materiilor prime agroalimentare, coroborată cu volatilitatea relativ crescută a cursului de schimb al leului, în principal față de USD, decurgând din reamplificarea temporară a aversiunii globale față de risc care s‐a suprapus ulterior incertitudinilor asociate contextului electoral intern), în lunile recente acestora asociindu‐se impactul advers exercitat de majorarea succesivă a prețului energiei electrice, precum şi de corecția ascendentă operată la începutul anului 2013 asupra unor accize”, precizează Programul de convergență.