Ministerul Justiției a lansat spre dezbatere publică proiectul de lege prin care se înființează o agenție specială care se va ocupa de gestionarea și valorificarea bunurilor provenite din infracțiuni, preluând astfel din atribuțiile ANAF, care a fost criticată din cauza ineficienței în acest domeniu.
Instituția se va numi Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate (ANABS), va fi în subordinea Ministerului Justiției și va fi condusă de un magistrat (judecător sau procuror) și de un adjunct desemnat de Ministerul Finanțelor. Potrivit proiectul, deși agenția va avea responsabilități majore, în schema de personal sunt deocamdată doar 35 de posturi.
Potrivit proiectului de lege prezentat de Ministerul Justiției, Agenția va facilita urmărirea și identificarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, va valorifica, în cazurile prevăzute de lege, bunurile indisponibilizate în cadrul procesului penal și va pune la punct un sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni. În același timp, va avea obligația de a colabora cu organele judiciare, cu Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, ANAF, Ministerul de Interne, MAE și BNR.
Principalele atribuţii ale Agenției
- Gestionează și ține evidența sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum și a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părții responsabile din punct de vedere civil
- Cooperează cu oficiile de recuperare a creanțelor sau cu autoritățile cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene, precum şi cu organele judiciare române, prin asigurarea schimbului de date și informații în vederea identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni
- Din dispoziția procurorului, a judecătorului de drepturi și libertăți sau a instanței de judecată, Agenția procedează la valorificarea de îndată a bunurilor mobile sechestrate
- Efectuează formalitățile pentru notarea ipotecară în cazul bunurilor imobile
- Ţine evidența tuturor hotărârilor prin care s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale sau a confiscării extinse dispuse de instanțele române și străine, acestea din urmă la solicitarea unei instanţe române;
- Dezvoltă și gestionează sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni, ca sistem unic de monitorizare a bunurilor sechestrate, confiscate și valorificate în cadrul procesului penal;
- Acordă, la solicitarea organului care procedează la instituirea sechestrului, asistenţă pentru evaluarea bunurilor sechestrate.
Agenţie va deschide un cont unic în lei la Trezoreria statului. În ce priveşte sumele de bani în valută sechestrate sau ridicate se va institui un sistem de conturi unice în valută la o bancă ce va fi selectată prin achiziție publică.
Agenția ține evidența tuturor hotărârilor judecătorești prin care s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale sau a confiscării extinse dispuse de instanțele române, precum și a celor comunicate autorităților române de către instanțe străine.
Persoanele care sunt urmărite penal, inculpate sau părţi civile în procese au drepturi asupra sumelor de bani care le-au fost sechestrate sau confiscate sau care reies din valorificarea bunurilor care le-au fost sechestrate sau confiscate. Astfel, proiectul prevede că toate sumele de bani sechestrate și virate în conturile deschise pe numele Agenției sunt purtătoare de dobânzi, iar suspectul, inculpatul sau persoana responsabilă civilmente are un drept de creanţă, egal cu contravaloarea sumei de bani ridicate sau a sumei obţinute din valorificarea bunurilor.
În termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii instanței de judecată prin care s-a dispus confiscarea sumelor de bani, Agenția dispune virarea sumei la bugetul de stat.
În cazul în care procurorul, judecătorul de drepturi civile și libertăți sau instanța de judecată dispune și comunică ridicare măsurii asiguratorii, Agenția este obligată ca, în termen de trei zile, să vireze suma în contul notificat de suspect, inculpat sau persoana responsabilă civilmente.
În ceea ce privește bunurile imobile, instituțiile publice ale administrației centrale și locale pot cere Agenției identificarea unor clădiri care să poată fi folosite ca unităţi medicale sau unităţi de învăţământ, sedii ale instituţiilor publice ale administrației centrale sau locale sau pentru depozitare a bunurilor sechestrate sau confiscate.
În cazul bunurilor mobile sechestrate sau confiscate, Agenția va proceda la valorificarea de îndată. Valorificarea se va face prin intermediul ANAF, al unor firme specializate care vor fi selectate prin licitaţie publică, al executorilor judecătoreşti sau direct de Agenţie, prin licitaţie publică.
Conducerea Agenției
Agenţia este condusă de un director general, numit de către ministrul Justiției și de un directorul general adjunct propus de ministrul Finanțelor. Cei doi sunt nuiți pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit o singură dată.
Directorul general va trebui să întrunească următoarele condiții:
- să fi ocupat în ultimii 8 ani funcția de judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor;
- să nu fi fost sancționată disciplinar în ultimii 5 ani;
- să aibă experiență managerială.
Agenţia își desfășoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenţiei, câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al Inspectoratului General al Poliţiei Române, al Ministerului Finanţelor Publice, precum şi al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Agenția poate deschide filiale teritoriale, deși, deocamdată, numărul minim de posturi este de 35, acesta putând fi suplimentat prin hotărâre a Guvernului.
Potrivit inițiatorului, în prezent, administrarea bunurilor sechestrate se realizează de cele mai multe ori de către organele de cercetare penală și nu există o evidenţă a acestor bunuri, ceea a avut efect și asupra eficienței ANAF de recuperare a prejudiciilor rezultate din infracțiuni.
Proiectul de lege are la bază și Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.
Articolul 10 din directivă, intitulat „Gestionarea bunurilor înghețate și confiscate”, prevede obligaţia statelor membre UE de a lua măsurile necesare pentru a asigura gestionarea adecvată a bunurilor înghețate în vederea unei posibile confiscări ulterioare.
Măsurile menționate se referă inclusiv la posibilitatea de a înfiinţa sau desemna o autoritate responsabilă cu administrarea bunurilor sechestrate, care poate avea posibilitatea de a vinde sau transfera bunurile sechestrate, dacă acest lucru este necesar, se arată în expunerea de motive a inițiatorului.
Marile restanțe ale ANAF
Ideea de a înființa o agenție special pentru recuperarea prejudiciilor, în baza hotărârilor judecătorești, a fost lansată de premierul Victor Ponta la începutul lunii martie, după ce procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a acuzat ineficiența autorităților în acest domeniu, în speță a ANAF.
La 3 martie, cu ocazia bilanțului DNA, Kovesi a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.
”Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infacţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”, a spus procurorul şef al DNA.
Victor Ponta a luat apărarea ANAF acuzând lipsa de comunicare între instituțiile statului. Odată cu lansarea proiectului, premierul a precizat că a cerut ANAF datele în legătură cu situația creanțelor
”Primul lucru: valoarea totală a creanțelor din hotărârile judecătorești reprezintă 3,2 miliarde, dintre care 2 numai în 2014, practic de trei ori mai mult decât în anii de dinainte, ceea ce e bine. Prima problemă care poate fi rezolvată doar cu o bună colaborare dintre instituții: transmiterea hotărârilor judecătorești către cel care trebuie să execute. Din cele 163 de hotărâri în cauze penală, doar 31 au fost trimise la ANAF. Cum să execuți 163 dacă au ajuns doar 31? Sunt cazuri în care hotărârile ajung după 6 ani, 5 ani, timp în care condamnatul are timp să își înstrăineze bunurile. Viteza e esențială, una e să transmiți într-o lună, alta e să transmiți într-un an, doi”, a declarant Ponta.
Șeful Executivului a mai precizat că nu exclude emiterea unei ordonanțe de urgență pentru înființarea Agenției, dacă dezbaterile din Parlament sunt tergiversate: „Important e ca acest proiect să fie în dezbatere publică, să vedem dacă Ministerul Justiției are ceva de îmbunătățit din comentariile care se fac și în final să trimitem proiectul către Parlament, sau, nu exclud prin OUG, cu condiția să avem mare grijă să nu existe contestații. Calea cea mai sigură e cea a adoptării în Parlament”.
