Guvernul a atacat la CJUE Pachetul Mobilitate, argumentând că legislația europeană afectează companiile românești - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

Guvernul a atacat la CJUE Pachetul Mobilitate, argumentând că legislația europeană afectează companiile românești

23 octombrie, 2020

Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de vineri, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acţiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I.

Sesizările vizează acele prevederi care ”vor avea implicaţii negative semnificative asupra pieţei interne şi vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune”.

Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de MAE, dispoziţiile actelor UE vizate de acţiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc ”acele aspecte care vor avea implicaţii negative semnificative asupra pieţei interne şi vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune”.


Se face referire la ”interdicţia efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligaţia întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operaţional al angajatorului sau la locul său de reşedinţă; obligaţia întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaţionale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operaţiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detaşarea conducătorilor auto.

(Citiți și: ”Reforma transportului rutier în UE a fost adoptată: Implicațiile (mari) pentru România”)

”Stabilirea poziţiei Guvernului României în acţiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE şi Ministerul Ttransporturilor, sesizarea Curţii fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE. Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autorităţile române pentru contracararea caracterului restrictiv şi disproporţionat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I”, a transmis MAE.

Sursa citată precizează că Guvernul României intenţionează să formuleze cereri de intervenţie în acţiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare.

(Citiți și: ”Cel mai bun serviciu românesc la export se luptă cu legislația UE pentru a rămâne competitiv în UE”)

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 şi cu privire la care Guvernul României a introdus acţiuni în anulare parţială, sunt următoarele:


– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier;

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

”Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European”, a mai transmis MAE.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Este trist ca Estul European (in special) face cel mai „bun serviciu la export” din viata frustata de normalitate a soferilor rupti de familie, care fac din cabina casa, masa si dormitor ani de zile.Romania trebuie sa faca „servicii industriale bune la export”, dupa evaluarea si promovarea unui proiect de rindustrializare propus presedintelui PNL/PM L. Orban personal!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Este trist ca Estul European (in special) face cel mai „bun serviciu la export” din viata frustata de normalitate a soferilor rupti de familie, care fac din cabina casa, masa si dormitor ani de zile.Romania trebuie sa faca „servicii industriale bune la export”, dupa evaluarea si promovarea unui proiect de rindustrializare propus presedintelui PNL/PM L. Orban personal!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr