Guvernul a aprobat miercuri Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN (Next Generation Network), al cărui obiectiv este dezvoltarea de rețele de comunicații electronice de generație nouă cu acoperire națională.
În acest scop, va fi promovată construirea de rețele de comunicații în bandă largă cu acoperire națională și cu o largă răspândire a punctelor de distribuție, cât mai aproape de utilizatorul final și cu niveluri adecvate de simetrie și interactivitate, pentru a garanta o transmitere cât mai bună de informații în ambele sensuri.
Prin Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN se are în vedere definirea și planificarea măsurilor politice și administrative care să stimuleze dezvoltarea infrastructurii de comunicații electronice de nouă generație de mare viteză în bandă largă și de penetrare a serviciilor de acces din România până la nivelul asumat în cadrul Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020.
La nivelul Uniunii Europene, intenția declarată este ca până în anul 2020 să se ajungă la o viteză crescută de acces la internet de minimum 30 MBps pentru toate gospodăriile, iar cel puțin 50% dintre gospodării să aibă conexiuni de acces la internet cu viteza de peste 100 MBps.
Pentru atingerea obiectivelor propuse sunt avute în vedere cinci direcții de acțiune:
- Încurajarea accesului la infrastructura pasivă existentă;
- Îmbunătățirea transparenței și coordonării în lucrările de construcții civile relevante;
- Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii rețelelor de comunicații electronice;
- Normele referitoare la infrastructura NGN pentru clădiri noi;
- Utilizarea potențialului tehnologiei Next Generation Wireless pentru accelerarea extinderii/implementării infrastructurii de bandă largă în zonele rurale.
Sumele necesare implementării Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN (Next Generation Network) vor fi asigurate din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020, fonduri private și contribuţie publică naţională asigurată de la bugetul de stat și bugetelor locale, după caz, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetele ordonatorilor de credite beneficiari.
În scopul de a elimina decalajul semnificativ al investițiilor necesare între Programele Operaționale și bugetul necesar pentru realizarea indicatorilor țintă definiți în Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN vor fi utilizate mecanisme de finanțare complementare: CEF, Planul Junker, Banca Mondiala, BEI sau berd
Principalele beneficii anticipate pe termen lung prin punerea în aplicare a acestui proiect sunt:
- Diminuarea excluziunii sociale a populației din zonele izolate geografic;
- Creșterea în activitatea regională de afaceri (prin capacitatea de a accesa o bază mai mare de clienți, prin capacitatea înteprinderilor de a oferi noi servicii, prin accesul la informații relevante pentru afaceri);
- Îmbunătățirea calității vieții (prin simplificarea proceselor de tranzacții cu statul și cu întreprinderile);
- Dezvoltarea telemedicinei (cu efecte directe în reducerea necesității pentru construcția de infrastructuri dispersate de îngrijire medicală);
- Dezvoltarea învățării la distanță și promovarea învățării pe toată durata vieții (aplicarea de noi metode de învățare);
- eGuvernare (creșterea eficienței administrației publice și accesibilității prin facilitarea interacțiunilor dintre guvern și cetățeni sau companii);
- eEconomy (dezvoltarea afacerilor e-business prin reducerea costurilor și creșterea competivității companiilor);
Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN face parte din Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020. Documentul preia și adaptează la situația țării noastre elementele Agendei Digitale pentru Europa.
Un răspuns
– Reteaua electrica nationala ajunge in fiecare casa , fabrica , hala , magazin ,depozit, spital , scoala , agentie de stat , minister , cazarma .
A adauga acestei retele nationale deja existente , cablajul suplimentar in fibra optica cu sistemele aferente de hardware, servere , ar asigura o retea nationala cu acoperirea intregului teritoriu , intregii polulatii .
– Dezvoltarea retelelor existe (private) de televiziune + internet prin cablu sau fibra ,ar asigura al doile pilon fundamental al dezvoltarii retelei nationale de telecomunicatii .
Astfel , cu cel putin 2 protagonisti(de dorit cel putin 3-4), ar fi asigurata acea norma elementara care a produs progresul . ADICA CONCURENTA.
Cu avantajul ca daca nu e rentabil pentru un privat sa „traga” fibra in satul Cucuieti(sa zicem deoarece nr. locuinte/potentiali abonati e mic) , reteaua electrica existenta asigura suportul fizic ( linii electrice existente , statii de transformare si distributie ) pentru o noua cablare suplimentara cu retea de telecomunicatii la preturi rezonabile .
La toate acestea , sa adaugam telefonia mobila de ultima generatie (4 G, LTE) care asigura legaturi internet de mare viteza si unde gestorii privati sint numerosi si DEJA in concurenta .
Deci , un calcul „mai strategic” pornind de la realitatea actuala ar fi bine venit .
Nu trebuie doar sa „bifam” inca o „realizare” la cerintele UE prin un plan strategic care vine uitat in un sertar ani de zile .