miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 iulie, 2019

Dezechilibrul macroeconomic extern al României „este în accentuare, pe fondul expansiunii absorbției interne dincolo de potenţialul economiei”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), miercuri, cu ocazia prezentării raportului băncii centrale pe 2018.

„Agențiile de rating nu se uită doar la adâncimea deficitului de cont curent, ci și dacă autoritățile înțeleg gravitatea acestui fapt. Pentru că o corecție nu se va face cu ușurință”, a reformulat Mugur Isărescu un mai vechi avertisment.

Anul 2018 s-a încheiat cu un deficit al balanței de plăți externe în creștere cu 57% față de 2017, până la 9,416 miliarde de euro. Ponderea deficitului de cont curent, de 4,5% față de PIB la sfârşitul anului 2019,  tinde să se amplifice până la 4,8% sau chiar mai mult, potrivit analiștilor.


„Cererea excedentară de consum a continuat să erodeze contul curent. Vedem o creștere economică robustă, în atenuare faţă de maximul postcriză înregistrat în anul 2017, bazată în continuare pe consum”, a mai spus Mugur Isărescu.

Cererea s-a dus în importuri şi, ca urmare, balanţa comercială pe partea de bunuri „e în deteriorare puternică și, în consecință, deși au crescut exporturile iar cota de piață a României în UE nu a scăzut”.

În schimb, „investiţiile nu arată deloc bine”: formarea brută de capital fix are o pondere în PIB aproape de minimul ultimilor 9 ani, după o creștere abia sesizabilă în 2018.


În același timp cheltuielile salariale bugetare au fost propulsate și încurajate de o politică fiscală care nu s-a înscris nici în 2018 pe o traiectorie anticiclică. Politica anticiclică este menită să conserve avantajele creşterii pentru vremuri mai grele, în vreme ce politica fiscală ciclică epuizează instrumentele de creștere care ar trebui folosite tocmai în vremurile gerle.

Cheltuielile de natură permanentă cu o „dinamică alertă”, au determinat şi creşterea inflaţiei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Nu întâmplător, soldul bugetului general consolidat (față de PIB), respectiv soldul structural față de PIB potențial au cam același nivel de 3%.

Alte observații ale guvernatorului:

  • Leul nu poate fi lăsat să se aprecieze pe seama intrărilor speculative de capital. Chiar dacă inflația ar coborî, „deficitul extern ar exploda. (…) Nu suntem, inconștienți să facem așa ceva”
  • Dobânzile au crescut pe piață pentru că „am întărit politica monetară și am strâns lichiditatea din piață. Creșterea ROBOR a fost firească, nu manipulată!”
  • Să creditezi o firmă cu capitaluri negative „e pușcărie curată pentru un bancher” (…) Este nevoie de o reformă a companiilor.
  • Riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar -bancar a revenit începând din a doua parte a anului 2018. Adoptarea neașteptată a OUG 114 ale cărei prevederi inițiale afectau stabilitatea financiară și limitau eficiența politicii monetare.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: