Guvernul a aprobat miercuri proiectul de “simplificare”a adopţiilor, un set de reglementări ce vizează mai exact accelerarea procesului.
„În noua formulare, adopţia are termene extrem de scurte şi unele dintre intervenţii ar putea încălca drepturile părinţilor naturali. De asemenea, adopţiile internaţionale devin mult prea permisive”, a explicat avocatul Marius Colţuc, pentru cursdeguvernare.ro, principalele efecte ale intervenţiilor făcute pe Legea adopţiilor.
Modificările aprobate miercuri vor intra în vigoare peste patru luni, după elaborarea normelor de aplicare a legii.
Celeritatea acordării statutului de copil adoptabil
Marea noutate o reprezintă modificările ce vizează declararea unui copil ca adoptabil chiar şi atunci când părinţii nu-şi dau acordul în acest sens. Proiectul de modificare a legii prevede posibilitatea de a se stabili “adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie și în situaţia în care, deși părinţii/rudele care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, în fapt refuză să semneze declaraţiile care ar permite declararea copilului ca fiind adoptabil”.
- În cazul copiilor plasaţi la rude, a dispărut obligativitatea termenului de 1 an de la măsura plasamentului pentru declararea adoptabilităţii. Aşadar, ei pot deveni adoptabili imediat. Managerul de caz din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului este specialistul care va stabili, în funcţie de interesul fiecărui copil, momentul la care este necesară declanşarea procedurilor de adopţie.
- Dacă la 6 luni după instituirea măsurii de protecţie specială părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea nu au putut fi găsite, pot fi demarate procedurile de adopţie, respectiv planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia (înainte era de 1 an).
- Se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă la două termene fixate pentru exprimarea consimţământului. În legea actuală se preciza că instanţa poate considera refuz abuziv situaţia în care părinţii nu se prezintă “în mod repetat” la termene.
- Este redus de la 60 la 30 zile termenul în care pot fi retrase declaraţiile părinţilor/rudelor copilului care atestă că aceştia nu doresc să se îngrijească de copil.
- Este eliminat termenul de 2 ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil. Odată obținut acest statut, ca urmare a pronunţării unei hotărâri de către instanţa judecătorească, va fi valabil până la încuviinţarea adopţiei copilului respectiv sau până la împlinirea de către acesta a vârstei de 14 ani. Nu mai este necesară reluarea demersurilor la instanţă şi pe cale de consecinţă nici reluarea căutărilor părinţilor şi rudelor.
Proceduri simplificate
Valabilitatea atestatului de familie adoptatoare se prelungeşte de la 1 an la 2 ani (nu se mai parcurge etapa de pregătire în cazul persoanelor cărora le-a expirat atestatul şi solicită obţinerea unui nou atestat;
Părinţilor adoptivi li se acordă un concediu de acomodare, cu o durată de maximum 90 de zile, şi o indemnizaţie lunară pe întreaga perioadă în care au copilul încredinţat în vederea adopţiei, egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni anterioare pronunţării hotărârii prin care s-a dispus încredinţarea. Concediul se va acorda pentru copilul adoptat cu vârsta mai mare de 2 ani, întrucât în cazul copiilor cu vârsta sub 2 ani sunt incidente dispoziţiile O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, aprobată prin Legea 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Adopţia internaţională
Este redus şi termenul în care un copil poate deveni eligibil pentru adopţia internaţională, de la 2 ani la 1 an. Termenul se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care copilului i s-a deschis procedura adopţiei şi în care se încearcă identificarea pentru copilul adoptabil a unei familii/persoane adoptatoare din România.
