UPDATE / Grecia, alegeri – rezultate parţiale: „Noua democraţie” trece în frunte, poate forma o coaliţie pro-euro. Martin Schultz: Noul guvern trebuie să rupă blocajul, Atena nu trebuie panicată. Ce soluţii văd Stolojan şi Coşea

UPDATE // Primele rezultate parţiale la alegerile parlamentare de duminică din grecia arată că partidul de dreapta „Noua Democraţie” se instalează pe primul loc şi se distanţează de Syriza. Există şanse mari ca Noua democraţie şi PASOK să poată forma o coaliţie care să susţină un guvernul pe care-l aşteaptă toată Europa. Un executiv care să respecte angajamentele semnate de Grecia şi să aplice planul de restructurare a statului.

Votul la alegerile parlamentare din Grecia a adus un avantaj sensibil dreptei în fața stângii radicale, conform exit poll-urilor, ceea ce anunță negocieri dure pentru formarea unui guvern la Atena.

Potrivit unui exit-poll difuzat de Star Channel, partidul de centru-dreapta Noua Democrație a obţinut 27 -30%.

Syriza, gruparea stângii radicale, care a candidat cu o platformă antiausteritate şi a anunţat că va rezilia înţelegerile Greciai cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană (ceea ce ar putea duce la ieşirea Greciei din zona euro) a luat 26-29%.

Mișcarea Socialistă Panhelenică (PASOK), care a încheiat acordurile cu FMI și Uniunea Europeană, ar fi obținut 10-12% la alegerile de duminică, potrivit exit poll-ului citat.

Conform unui sondaj citat de CNN, formațiunea Grecii Independenți și extremiștii de dreapta Zorii Aurii au luat în jur de 6-7,5%, în timp ce Stânga Democratică și Partidul Comunist avea mai puțin de 7%.

Așa cum arată sondajele la ieșirea de la urne, programul european de salvare a Greciei, condiționat de măsurile de austeritate, pare să rămână în pericol, având în vedere că, indiferent de poziționarea pe eșichierul politic, numai socialișțtii de la PASOK și conservatorii de la Noua Democrație susțin acordurile internaționale.

În schimb, celelalte partide, mai ales Syriza, se opun măsurilor de austeritate.

Salvarea acordului cu FMI și UE ar puitea veni, însă, de la divergențele doctrinare ale formațiunilor care se opun austerității: în vreme ce Syriza este radical-stângistă, ”Grecii Independenți” sunt naționaliști, iar cei de la Zorii Aurii au veritabile discursuri neo-naziste. E greu, astfel de crezut, că Syriza va putea face o coaliţie guvernamentală şi, astfel, să denunţe înţelegerile internaţionale ale Greciei.

Pe de altă parte, în cazul că Syriza va ieşi pe primul lor, ea va beneficia de un dividend” de 50 de locuri în parlament, ceea ce ar complica şi mai mult lucrurile.

Şansa rămâneii în zona euro: FMI, BM şi CE să accepte o renegociere a angajamentelor Greciei

O renegociere a programului de ajutor al Greciei de 130 de miliarde de euro (165 de miliarde de dolari) din partea FMI şi a UE este aproape inevitabilă indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, potrivit unor analiti consultați de AFP, citată de Mediafax.

Până în prezent, Fondul Monetar Internaţional şi Germania, foarte influentă în politica europeană faţă de Grecia, insistă asupra faptului că orice guvern nou va trebui să respecte promisiunile făcute în martie.

Dar ei nu vor avea de ales şi vor trebui să discute din nou cu Atena, care este deja în întârziere în privinţa unora dintre angajamente.

Analiştii subliniază că o ajustare a programului de ajutor va fi mult mai uşoară dacă ar câştiga partidul conservator Noua Democraţie (ND): liderul său Antonis Samaras a promis deja să respecte programul prevăzut, sub rezerva unor modificări.

Dar ND este cot la cot cu partidul stângii radicale Syriza al lui Alexis Tsipras, care tocmai a început să ceară o renegociere a pactului după ce a cerut timp de mai multe săptămâni abandonarea lui pur şi simplu.

Orice compromis va forţa Europa să compare riscul unei ieşiri din zona euro a Greciei cu cel al unei indulgenţe care ar putea trece drept complezenţă.

Statele din zona euro şi FMI au aprobat până acum două pachete de ajutor financiar pentru Grecia, de 110 miliarde de euro în 2010 şi 130 miliarde de euro la începutul acestui an.

Întrucât Grecia a rămas în urmă în privinţa obiectivelor din programul de consolidare şi reformă convenit cu UE şi FMI, mai ales în privinţa veniturilor din taxe şi privatizări, în UE există discuţii pentru a acorda ţării mai mult timp să reducă deficitul bugetar.

Martin Schultz, preşedintele PE: Atena nu trebuie panicată, grecii trebuie ajutaţi să se repună pe picioare

Preşedintele Parlamentului European, germanul Martin Schultz, a declarat imediat după anunţarea rezultatelor exi-poll, că  este în interesul Europei de-a găsi o cale pentru ca Grecia să poată mai întâi să-şi revină economuic, şi mai apoi să-şi achite obligaţiile.El a lăsat, astfel, să se înţelegeagă că termenele angajamentelor pe care le-a semnat Grecia ar putea fi rediscutate.

„Indiferent cine va forma noul guvern, nu trebuie nici să îi panicăm nici să îi sfătuim, nici să ne supărăm. Noul guvern din Atena trebuie să rupă blocajul. Trebuie să ajutăm grecii să se repună pe picioare cu un pact pentru locuri de muncă şi creştere şi mai mult timp pentru a face economii. Apoi vor fi capabili să îşi îndeplinească obligaţiile. Acesta este în interesul Germaniei, pentru că vor fi vremuri întunecate dacă zona euro si UE se scindează.” – a declarat martin Shultz, preşedintele Parlamentului European.

Theodor Stolojan / Indiferent cine face guvernul, acordurile trebuie renegociate: Trebuie aduse în concordanţă capacitatea de plată cu datoriile scadente

Fostul prim-ministru al României Theodor Stolojan consideră că indiferent de cine câștiga alegerile din Grecia, creditorii externi ai țării trebuie să renegocieze acordul cu Atena în funcție de capacitatea de plată a țării:

• Chiar dacă câștigau cei de stânga aceasta extremistă, ei nu puteau și nici nu doreau să anuleze acordul cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Ei doreau renegocierea acordului. Renegocierea acordului se va face indiferent de cine câștigă alegerile și de cine formează coaliția de guvernare.
• Renegocierea acordului trebuie făcută pentru că nu se mai respectă un principiu fundamental al oricărei restructurări de datorie externă și anume de a pune în concordanță capacitatea reală de plată a țării respective cu obligațiile de plată.
• Creditorii a trebuit să accepte restructurarea datorie Greciei – publică și privată – și a trebuit să treacă doi ani până când creditorii să înțeleagă că trebuie să accepte o pierdere din restructurare.
• La ora actuală, Grecia este în descreștere economică, neredresându-se economic și prin urmare, iarăși trebuie rediscutați termenii acordului.
• În România, în perioada 1997-2000, FMI ne-a spus: <Da, vă dăm banii, dacă în prealabil încheiați un acord cu investitori privați pentru a vă da ei credit>. Ăia știindu-ne constrânși de această prevedere, eu încercat să ne impună condiții înrobitoare la creditele respective și până la urmă FMI și-a dat seama că a fost o prostie și a renunțat. În momentul în care îi ceri Greciei să obțină zeci de miliarde prin vânzarea de active proprietate a statului sigur că toată lumea știe acest lucru și îi așteaptă la cotitură. Lucrurile nu pot funcționa astfel.
• Termenii acordului trebuie renegociați, dar nu în sensul de a slăbi condițiile de austeritate, ci de a pune în concordanță evoluția economică, capacitatea de plată a Greciei cu datoriile scadente – dacă mai e nevoie de o reeșalonare, o reducere.
• Dar Grecia nu va fi absolvită de a-și pune ordine în finanțele publice.

Impactul asupra României:

• Noi nu avem nicio altă problemă decât cea pe care o aveam și în prezent – nu numai băncile grecești, ci toate băncile cu capital străin care operează în România, la ora actuală nu mai primesc bani de la băncile-mamă pentru a putea credita România, și trebuie să se limiteze foarte mult la depozitele pe care le obțin în România.
• Băncile-mamă din Grecia vor face presiuni față de băncile din România de a rambursa din creditele acordate și de a da înapoi banii, dar acest lucru nu se întâmplă așa cum vor ăia, pentru că băncile de aici nu au banii aceștia undeva într-un cont la Banca Națioanlă. Banii ăștia sunt în creditele luate de persoanele fizice cu buletinul, care nu mai pot fi rambursate sau sunt supuse unui scadențar.
• Din păcate, băncile comerciale tebuie să constituie provizioane penru pierderi rezultate din imposibilitatea de rambursare a creditelor și atunci îi încarcă pe clienții care încă mai pot plăti, cu dobânzi, cu comisioane.

Mircea Coşea /  Scorul Syriza arată că populaţia a dus austeritatea, dar semnele de redresare nu s-au văzut

Economistul Mircea Coșea, fost ministru al Reformei, consideră că stânga radicală nu poate forma un Guvern, după cum arată estimările exit poll-urilor, însă Uniunea Europeană și FMI trebuie să relaxeze termenii acordului de salvare, pentru a sprijini formarea unui Executiv la Atena care să susțină refromele:

• Pentru Syriza este dificil să facă un Guvern, dar lucrul acesta nu rezolvă situația din Grecia, pentru că negocierile vor dura poate o săptămână. În timpul ăsta sigur că vor apărea fel de fel de presiuni asupra Greciei, din partea creditorilor.
• Important este că Syriza nu a putut să joace până la capăt șantajul. Syriza cred că știe că nu se poate decât cu UE și cu sprijinul ei, dar voia să arate cât este de puternică și să stoarcă tot mai mult de la creditori, de la Germania, prin renegocierea unor acorduri cu FMI și UE.
• Totuși, scorul bun obținut de Syriza arată că există o populație a Greciei care are o nemulțumire de fond, care ține de felul cum s-au negociat acordurile cu UE și FMI, printr-o austeriatet pe seama populației, fără măsuri importante de redresare economică.
• Cred că rezultatul fiind atât de sensibil, UE are și ea o problemă și probabil că, încercând să favorizeze un echilibru, va avea anumite concesii de făcut, concesii care nu sunt de bun augur, pentru că demonstrează că numai dacă ești scandalagiu poți să ai concesii. Cei ca noi, care semnăm toate acordurile fără să crâcnim, au probleme.

Impactul asupra României:

• Poate ar fi o lecție și pentru noul guvern al României, care va trebui să înțeleagă că alegerile din Grecia sunt un semnal că nu se mai poate merge pe mâna acestor scheme teoretice pe care le face FMI și va trebuie să aibă grijă că actuala majoritate din România poate oricând să fie modificată, pentru că s-a întirs foarte mult coarda, iar a doua jumătate a anului 2012 nu este prevestitoare de lucruri foarte bune în România.
• Situația care ne privește pe noi este o lipsă de încredere și o expectație prelungită în funcție de efectele Greciei asupra pieței din România. Aceste efecte nu sunt încă vizibile, iar această indecizie în alegeri prelungește peroada de neîncredere până când va apărea o clarificare politică și apoi una instituțională.
• În viitoarele săptămâni vom suferi de aceeași temă de intrări pe piața românească, în necunoștință de cauză față de efectele Greciei, începând de la monedă și de la cursul de schimb.