Guvernul de stânga de la Atena a luat o decizie radicală în ceea ce privește relația statului cu Biserica Ortodoxă, anunțând că preoții nu vor mai avea statut de funcționari publici.
”Deși nu au rol de funcționari publici, în realitate preoții sunt oficial considerați funcționari. În baza acestei decizii vor fi eliberate 10.000 de posturi de funcționar public”, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dimitris Tzannakopoulos, citat de The Guardian.
Premierul Alexis Tsipras a spus în repetate rânduri că dorește să reformeze relația statului cu Biserica Ortodoxă.
Potrivit purtătorului de cuvânt, în baza unui acord convenit de guvern și Biserică, preoții își vor primi salariile de la un fond comun, care urmează să managerieze și veniturile generate de active care au generat îndelungate dispute între părți asupra dreptului de proprietate.
Biserica Ortodoxă este de departe cea mai bogată instituție din Grecia, având în portofoliu hoteluri, companii, terenuri, livezi etc. Avuția bisericii a constituit motiv de dispută pe toată durata crizei financiare traversată de Grecia.
Potrivit acordului, veniturile generate de activele a căror proprietate este încă în dispută vor fi împărțile de Biserică și Stat în mod egal.
Dimitris Tzannakopoulos a mai precizat că acest acord vine să rezolve și o altă problemă veche a statului, care este frecvent acuzat că aduce prejudicii cetățenilor care sunt de altă religie decât cea ortodoxă. Musulmanii, martorii lui Iehova și catolicii sunt cei care acuză cel mai frecvent încălcarea drepturilor minorităților religioase.
”Neutralitatea religioasă va obliga statul să trateze în mod egal toate religiile. Asta nu înseamnă că nu mai recunoaștem faptul că Biserica Ortodoxă cuprinde majoritatea covârșitoare a cetățenilor greci”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului.
Precedentele eforturi de a separa Biserica de Stat au fost privite cu rezervă, chiar dacă puțini greci mai sunt astăzi ortodocși practicanți. Membrii guvernului încă depun jurământul în prezența șefilor bisericii, o recunoaștere a rolului jucat de Biserică în păstrarea credinței și a limbii de-a lungul celor 400 de ani de cupație otomană, dar privită azi ca o tradiție anacronică.
Decizia anunțată de purtătorul de cuvânt al guvernului, care mai trebuie ratificată în guvern și de Sfântul Sinod, a survenit unei întâlniri organizate marți între premierul Tsipras și liderul spiritual al Greciei, Arhiepiscopul Ieronymos.
Imediat după anunt au apărut reacții furioase ale clericilor greci, care au acuzat statul de trădare. Ieronymos a încercat să aplaneze un potențial conflict, anunțând că nu s-a finalizat niciun acord: ”Un acord este un lucru, intenția de a ajunge la un acord este altceva…. Am asistat la anunțul de intenție de a ajunge la un acord, adică a fost exprimată deschiderea Statului și a Bisericii de a găsi soluții asupra unei probleme ce dăinuie de aproape 100 de ani. Mai este mult de discutat și îi asigur pe preoți că indiferent ce se va decide o vom face doar împreună”
