Grecia ar putea avea nevoie de încă un împrumut extern. Îngrijorarea privind dificultăţile economice şi financiare ale Greciei a dat naştere unor zvonuri referitoare la necesitatea unui al doilea împrumut şi la posibilitatea ieşirii din zona euro. Oficialii europeni sunt îngrijoraţi că Grecia nu va putea atrage capital străin, de pe pieţele de capital, pentru a-şi refinanţa obligaţiile. Moneda euro a scăzut în acest weekend cu aproape 1% din cauza aceasta, iar costul asigurării contra falimentului grecesc a crescut, ajungând la un nou nivel record. Premierul grec, George Papandreou, a negat, însă, toate speculaţiile asupra acestor probleme şi a spus că nu s-a discutat posibilitatea retragerii din zona euro. Cancelarul britanic George Osborne a sugerat că Grecia ar putea avea nevoie în continuare de asistenţă europeană şi internaţională. “Cred că este inevitabil să analizăm pachetul financiar acordat Greciei şi să evaluăm situaţia, să vedem ce putem face pentru anul viitor, dar asta ar presupune, de exemplu, asistenţă suplimentară”, a spus el, adăugând că pieţele europene sunt sceptice în privinţa capacităţii de refinaţare a Greciei. Miniştrii de finanţe din Germania, Franţa, Italia şi Spania s-au reunit, la Luxemburg, pentru a discuta despre criza grecească. Jean-Claude Juncker, şeful miniştrilor de finanţe din zona euro, a declarat că nu s-a discutat despre ieşirea Greciei din zona euro, aceasta fiind o idee “stupidă”.(The Independent)
Oraşele siriene, sub asediul trupelor guvernamentale. Forţele de securitate siriene şi-au extins măsurile de stăvilire a protestelor antiguvernamentale în mai multe oraşe din ţară. Autorităţile sunt în căutarea „grupărilor teroriste înarmate” în Deraa, Homs şi Baniyas, anunţă agenţia de presă guvernamentală. În Homs, cel de-al treilea oraş ca mărime din Siria, s-au auzit tiruri de artilerie şi mitraliere, în timp ce trupele şi tancurile au intrat în zonele rezidenţiale. Un băiat de 12 ani a fost ucis acolo, presa de stat spunând că 6 soldaţi ar fi murit în timpul ciocnirilor. Jurnaliştii străini nu mai au acces în Siria, aşa că ştirile sunt greu de verificat. În Homs, apa, electricitatea şi aproape orice formă de comunicaţie au fost tăiate, în momentul în care forţele armate au pătruns în oraş, duminică. O organizaţie britanică pentru apărarea drepturilor omului din Siria spune că există zone sub asediu total şi sute de oameni au fost arestaţi, iar numărul morţilor şi răniţilor este necunoscut. (BBC News)
Salariile au crescut în sectorul bugetar din Marea Britanie mai rapid decât în cel privat. Potrivit unui raport al unui think tank local, Policy Exchange, salariile din sectorul public au crescut, în timp ce în cele mai multe companii angajaţii s-au confruntat cu scăderea importantă a standardului lor de viaţă. Diferenţa dintre angajaţi cu atribuţii similare la stat şi la privat este de peste 30% la plata cu ora. Dar reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor cred că raportul vrea să creeze disensiuni între angajaţii de la stat şi cei ai firmelor private. Studiul arată că diferenţa la salarii între un angajat tipic la stat şi unul din domeniul privat a crescut cu 4% până la 16,5% în ultimii doi ani. În schimb, a crescut cu 35% în cazul salariaţlor plătiţi cu ora, în ciuda eforturilor guvernului de a reduce cheltuielile de personal din sectorul public. În acelaşi timp, veniturile reale au scăzut cu până la 30% pentru cele mai mult companii private. (BBC News)
Zeci de imigranţi africani, lăsaţi să moară în Mediterană. Mai multe vase europene, precum şi nave militare ale NATO au ignorat, se pare, strigătele de ajutor venite din partea acestora, la sfârştiul lunii martie. O ambarcaţiune cu 72 de persoane la bord, printre care şi femei, copii şi refugiaţi politic, a avut probleme după ce au părăsit Tripoli, pentru a ajunge pe insula italiană Lampedusa. În ciuda alarmei dată la paza de coastă italiană şi deşi au intrat în contact cu un elicopter militar şi o navă de război a NATO, nu s-a făcut niciun efort pentru a fi salvaţi. Doar 11 dintre aceşti oameni au supravieţuit, restul au murit de foame şi de sete, după ce vasul lor a fost lăsat în derivă timp de 16 zile. “În fiecare dimineaţă ne trezeam şi găseam alte cadavre, care erau păstrate 24 de ore pe navă şi apoi aruncate în apă”, spune Abu Kurke, unul dintre supravieţuitori. “Spre sfârştiul perioadei nici nu ne mai recunoaşteam, fiecare dintre noi fie se ruga, fie murea…”. Potrivit legilor maritime internaţionale, orice navă, inclusiv cele de război, au datoria de a răspunde unor apeluri SOS venite din partea ambarcaţiunilor aflate în apropierea lor. Susţinătorii drepturilor refugiaţilor au cerut o anchetă în acest caz, în timp ce agenţia ONU pentru refugiaţi a cerut o cooperare mai strânsă între navele civile şi cele militare în Mediterană, pentru a salva viaţa oamenilor. (The Guardian)
SUA cer Pakistanului o anchetă în cazul Osama Bin Laden. Preşedintele american cere guvernului pakistanez să investigheze dacă oficiali de la Islamabad erau implicaţi într-o reţea de sprijin al lui Bin Laden, în scunzătoarea sa de la Abbottabad. Comentariile liderului de la Casa Albă se referă la posibilitatea ca oficiali pakistanezi să fie complici ai grupărilor teroriste. Bin Laden a avut, cu siguranţă, sprijinul unei reţele în interiorul ţării, consideră Obama. “Nu ştim dacă susţinătorii lui Bin Laden se află în interiorul guvernului sau în afara lui, de aceea trebuie desfăşurată o anchetă în acest caz şi este important ca guvernul pakistanez să facă această anchetă”, a spus Obama. El a adăugat că oricine consideră că liderul Al Qaeda n-ar fi trebuit ucis, are nevoie de un control psihiatric. (The Guardian)
Lupte între creştini şi musulmani, la Cairo. O noapte de lupte de stradă între sute de musulmani şi creştini, la Cairo, a lăsat în urmă, duminică, 12 morţi, 220 de răniţi şi două biserici în flăcări. Tensiunile între cultele religioase au reizbucnit, la trei luni de la izgonirea de la putere a lui Hosni Mubarak. După ce s-a ridicat mâna de fier a poliţiei de stat a regimului Mubarak, revoluţia a eliberat tensiunile existente de multă vreme în sânul comunităţilor rivale, acestea izbucnind cu ferocitate. Conflictele riscă să afecteze turismul din Egipt, economia şi stabilitatea la care sperau să ajungă oamenii, în perioada de tranziţie spre democraţie. Cel puţn 6 creştini şi 6 musulmani au murit, 220 de oameni au fost răniţi, printre care 65 au fost împuşcaţi, au anunţat forţele de ordine. Consiliul Militar a promis că va răspunde acestor violenţe şi a arestat 190 de participanţi la violenţe. Au promis că vor creşte securitatea bisericilor şi lăcaşurilor de cult şi vor interzice demonstraţiile în faţa acestor clădiri. Premierul interimar şi-a anulat o călătorie în afara ţării, pentru a prezida o reuniune de urgenţă a guvernului, iar cea mai respectată autoritate a musulmanilor din Egipt, şeicul Al Azhar, a condamnat violenţele. (New York Times)
Japonia va continua să folosească energia nucleară. Premierulnipon Naoto Kan a anunţat, duminică, faptul că Japonia nu renunţă la energia nucleară, în ciuda crizei declanşate la centrala de la Fukushima. Muncitorii au început să repare reactoarului afectat de cutremur, după ce au deschis uşile acestuia. Măsura urmăreşte aerisirea clădirii în care se află reactorul numărul 1, pentru ca nivelul radiaţiilor să fie suficient de reduse pentru a le permite muncitorilor să intre înauntru. Operatorul centralei, Compania de Electricitate din Tokyo, a anunţat că prin această procedură vor fi eliminate radiaţiile mai puţin periculoase în atmosferă, după ce a fost instalat un sistem de filtrare a aerului, săptămâna trecută, şi au fost astfel eliminate particulele periculoase. La opt ore după deschiderea uşilor, muncitorii au intrat şi au început tastarea radiaţiilor. Următorul pas va fi înlocuirea sistemului de răcire al reactorului, distrus de tsnumami în 11 martie. În ciuda acestor probleme, primul ministru nipon a subliniat că ţara sa nu-şi va regândi politica energetică. Au existat speculaţii în acest sens, după ce premierul a cerut, săptămâna trecută, ca centrala nucleară de la Hamaoka, în centrul Japoniei, să fie închisă temporar, din cauza unor îngrijorări pivind siguranţa sa. (New York Times)
Întâlnire americano-chineză, pe probleme economice. Oficiali americani şi chinezi se întâlnesc la Washington, timp de două zile, pentru a discuta despre problemele întâmpinate în relaţiile comerciale bilaterale. Şefii celor 16 agenţii guvernamentale din SUA şi reprezentanţi a 20 de departamente guvernamentale din China se întâlnesc la doar patru luni după discuţiile bilaterale ce au avut loc între preşedintele Barack Obama şi preşedintele Hu Jintao. Întâlnirea este puţin probabil să producă rezultate concrete, fiecare dintre părţi sperând că va putea influenţa opinia partenerului de dialog. Pe agenda discuţiilor se află mai multe probleme, printre care rata de schimb valutar a monedei naţionale chineze, protecţionismul economiei chineze, deficitul bugetar al SUA şi politica drepturilor omului din China. Camera de Comerţ a SUA se declară îngrijorată de scăderea accesului companiilor americane pe imensa piaţă chineză. Potrivit vicepreşedintelui pe probleme internaţionale al Camerei de Comerţ, Myron Brilliant, este mai dificil să faci afaceri în China acum decât era în urmă cu cinci ani. (BBC News)
