La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

Cronicile

Gradul de deschidere al economiei românești. Ce-ar fi de făcut în contextul integrării economiilor dezvoltate

de Marin Pana 7.10.2012

În contextul datelor publicate de OECD, organizația care reunește cele mai dezvoltate economii din lume, România se situează la un nivel relativ scăzut al schimburilor externe și la un nivel mare al deficitului rezultat din schimbul internațional de mărfuri și servicii. O selecție a statelor analizate relevă poziția țării noastre din perspectiva principalelor situații regăsite pe mărimi de state, accentul fiind pus la nivel regional.

Astfel, economiile foarte puternice, americană și niponă, sunt conectate la un nivel relativ redus cu cele din restul lumii, explicația fiind volumul foarte mare al propriului Produs Intern Brut, și, pe cale de consecință, volumul mare de mărfuri și servicii care poate fi schimbat cu un exterior mai mic prin comparație.

Diferența dintre SUA și Japonia nu apare la nivelul gradului de deschidere ( exporturi+importuri raportat la PIB) ci la soldul schimburilor externe, prima fiind tradițional pe deficit iar cea de a doua generatoare de excedente comerciale.

Prin contrast, marile economii europene, între care regăsim și principalii parteneri ai României, sunt mai deschise față de exterior ( nu neapărat ca volum, ci raportat la dimensiunea lor).
Cu o competitivitate în permanentă îmbunătățire, Germania domină continentul și este cel mai puternic conectată la exterior, fără a atinge însă pragul de 100% din PIB la cumulul dintre exporturi și importuri.

Modelul german a fost preluat de Polonia, țară suficient de mare pentru a încerca o abordare similară, dar, deocamdată, fără să atingă și să concretizeze la nivelul soldului schimburilor externe performanța vecinei de la vest.

De remarcat că Polonia este și cea mai apropiată de noi ca mărime a teritoriului, populației și structurii industriale dintre fostele colege de bloc estic integrate acum în UE.

Cehia, Slovacia și Ungaria au mers pe practica occidentală și sunt apropiate de modelul Olanda-Belgia în fluxurile economice internaționale.
Ceea ce le creează avantajul de a avea o mare adaptabilitate dar și dezvantajul de a depinde puternic de conjunctura externă. Per total, însă, această orientare pare a da rezultate bune în condiții de criză, martor fiind soldul în general pozitiv al schimburilor externe.

Cazul extrem este Irlanda, mai mică decât țările amintite mai sus și cu o economie extrem de competitivă, care a reușit să obțină un puternic excedent comercial pe fondul unui grad foarte ridicat de deschidere, care se apropie de dublul PIB. Din păcate, acest atu al economiei reale a trebuit să fie folosit pentru compensarea problemelor majore din sectorul financiar.

Două țări din cele selectate, Grecia și România, nu se încadrează pe tiparele menționate, una aflată la periferia OECD ( la fel ca și în zona euro) și una care dorește și se află aproape atât de apartenența la OECD cât și de accesul la moneda unică. Pe paliere diferite de deschidere, ambele au deficite însemnate prin raportare la PIB, ceea ce semnifică o competitivitate insuficientă față de consumul intern antamat.

Grecia încearcă, dealtfel inutil, să susțină o datorie externă însemnată, pe baza unei deschideri către exterior similare cu Italia și Franța, țări cu care nu se poate compara nici ca mărime, nici la nivel de competitivitate. Ea ar fi trebuit mai demult să se îndrepte spre modelul Olanda-Cehia dacă ar fi vrut să supraviețuiască fără convulsii sociale în liga campionilor nivelului de trai din Europa.

Chiar și dacă ar trece, printr-un miracol, pe excedent, ar fi necesară o perioadă lungă pentru reechilibrarea macroeconomică și așezarea pe un model sustenabil de dezvoltare în context european. Acestea fiind cunoscute, pe baza modelor de comerț exterior și a similarităților care încep să se contureze cu Grecia, se pot trage două concluzii.

Prima, după cum Grecia nu va fi niciodată Franța, nici România nu va fi niciodată Germania. Deocamdată nu este nici măcar aproape de Polonia. De aceea, România ar trebui să se integreze peste nivelul Poloniei cu exteriorul pentru a putea intra pe un făgaș de dezvoltare stabilă.

O poziționare a gradului de deschidere în jur de 100% din PIB și îmbunătățirea semnificativă a soldului ar trebui să devină ținte de interes național, prealabil începerii demersurilor pentru o eventuală (dar deja stabilită prin tratat) aderare la Eurozonă.

A doua, consumul intern prea mare față de posibilitățile rezultate din competitivitatea externă face inevitabil rău la stabilitatea macroeconomică și la nivelul de trai. Ajustarea prin austeritate s-a demonstrat a fi puțin benefică, iar simpla echilibrare financiară prin tăieri ale alocărilor făcute de stat Nu va funcționa pe termen mediu și lung. Trebuie să suspendăm acordarea de beneficii cu iz electoral și să creăm locuri de muncă. Și nu orice locuri de muncă, ci unele care să vină cu o ameliorare a competitivității de ansamblu a economiei românești.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.10.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Londra instalează sistemul de recunoaștere facială în timp real. UE pregătește interzicerea tehnologiei timp de 5 ani

Razvan Diaconu

Poliția Metropolitană din Londra va instala un sistem de recunoaștere facială în timp real, în pofida avertismentelor privind încălcarea dreptului la viaţa privată, scrie BBC.… Mai mult

Stiri

Ministrul Marcel Boloș: Autostrada Brașov-Comarnic poate fi decontată din fonduri europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat că Autostrada Brașov-Comarnic, a cărei valoare va ajunge la un miliard de euro, va putea fi decontată din… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Vămuirea la destinație – soluție luată în calcul pentru reducerea evaziunii fiscale

Vladimir Ionescu

Una dintre soluţiile avute în vedere pentru reducerea evaziunii fiscale ar putea fi vămuirea la destinaţie, așa cum a procedat și Ungaria, a declarat sâmbătă… Mai mult

Europa

Întâlnire Merkel – Erdogan, la Istanbul: Germania oferă ajutor pentru construirea a 1.000 “adăposturi solide” în nordul Siriei

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi cancelarul german Angela Merkel au îndemnat vineri la consolidarea armistiţiului fragil din Libia, Ankara atenţionând împotriva unei propagări a… Mai mult

Europa

Brexit / Premierul Boris Johnson a semnat acordul de ieșire din UE

Iulian Soare

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat vineri seara, pe Twitter, că a semnat acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, prevăzut pentru 31… Mai mult

Europa

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a activelor sale din Kazahstan

Iulian Soare

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a câmpurilor de petrol şi gaze deținute în Kazahstan, singurele sale active de peste hotare, potrivit documentelor de… Mai mult

Stiri

Coronavirusul a ajuns în Europa și Australia. OMS: Țările să se pregătească de răspândirea virusului ucigaș

Iulian Soare

Primele trei cazuri de îmbolnăviri cu noul coronavirus au fost confirmate în Europa, în Franța, și tot sâmbătă a fost identificat și primul pacient pozitiv… Mai mult