La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Gradul de deschidere al economiei românești. Ce-ar fi de făcut în contextul integrării economiilor dezvoltate

de Marin Pana 7.10.2012

În contextul datelor publicate de OECD, organizația care reunește cele mai dezvoltate economii din lume, România se situează la un nivel relativ scăzut al schimburilor externe și la un nivel mare al deficitului rezultat din schimbul internațional de mărfuri și servicii. O selecție a statelor analizate relevă poziția țării noastre din perspectiva principalelor situații regăsite pe mărimi de state, accentul fiind pus la nivel regional.

Astfel, economiile foarte puternice, americană și niponă, sunt conectate la un nivel relativ redus cu cele din restul lumii, explicația fiind volumul foarte mare al propriului Produs Intern Brut, și, pe cale de consecință, volumul mare de mărfuri și servicii care poate fi schimbat cu un exterior mai mic prin comparație.

Diferența dintre SUA și Japonia nu apare la nivelul gradului de deschidere ( exporturi+importuri raportat la PIB) ci la soldul schimburilor externe, prima fiind tradițional pe deficit iar cea de a doua generatoare de excedente comerciale.

Prin contrast, marile economii europene, între care regăsim și principalii parteneri ai României, sunt mai deschise față de exterior ( nu neapărat ca volum, ci raportat la dimensiunea lor).
Cu o competitivitate în permanentă îmbunătățire, Germania domină continentul și este cel mai puternic conectată la exterior, fără a atinge însă pragul de 100% din PIB la cumulul dintre exporturi și importuri.

Modelul german a fost preluat de Polonia, țară suficient de mare pentru a încerca o abordare similară, dar, deocamdată, fără să atingă și să concretizeze la nivelul soldului schimburilor externe performanța vecinei de la vest.

De remarcat că Polonia este și cea mai apropiată de noi ca mărime a teritoriului, populației și structurii industriale dintre fostele colege de bloc estic integrate acum în UE.

Cehia, Slovacia și Ungaria au mers pe practica occidentală și sunt apropiate de modelul Olanda-Belgia în fluxurile economice internaționale.
Ceea ce le creează avantajul de a avea o mare adaptabilitate dar și dezvantajul de a depinde puternic de conjunctura externă. Per total, însă, această orientare pare a da rezultate bune în condiții de criză, martor fiind soldul în general pozitiv al schimburilor externe.

Cazul extrem este Irlanda, mai mică decât țările amintite mai sus și cu o economie extrem de competitivă, care a reușit să obțină un puternic excedent comercial pe fondul unui grad foarte ridicat de deschidere, care se apropie de dublul PIB. Din păcate, acest atu al economiei reale a trebuit să fie folosit pentru compensarea problemelor majore din sectorul financiar.

Două țări din cele selectate, Grecia și România, nu se încadrează pe tiparele menționate, una aflată la periferia OECD ( la fel ca și în zona euro) și una care dorește și se află aproape atât de apartenența la OECD cât și de accesul la moneda unică. Pe paliere diferite de deschidere, ambele au deficite însemnate prin raportare la PIB, ceea ce semnifică o competitivitate insuficientă față de consumul intern antamat.

Grecia încearcă, dealtfel inutil, să susțină o datorie externă însemnată, pe baza unei deschideri către exterior similare cu Italia și Franța, țări cu care nu se poate compara nici ca mărime, nici la nivel de competitivitate. Ea ar fi trebuit mai demult să se îndrepte spre modelul Olanda-Cehia dacă ar fi vrut să supraviețuiască fără convulsii sociale în liga campionilor nivelului de trai din Europa.

Chiar și dacă ar trece, printr-un miracol, pe excedent, ar fi necesară o perioadă lungă pentru reechilibrarea macroeconomică și așezarea pe un model sustenabil de dezvoltare în context european. Acestea fiind cunoscute, pe baza modelor de comerț exterior și a similarităților care încep să se contureze cu Grecia, se pot trage două concluzii.

Prima, după cum Grecia nu va fi niciodată Franța, nici România nu va fi niciodată Germania. Deocamdată nu este nici măcar aproape de Polonia. De aceea, România ar trebui să se integreze peste nivelul Poloniei cu exteriorul pentru a putea intra pe un făgaș de dezvoltare stabilă.

O poziționare a gradului de deschidere în jur de 100% din PIB și îmbunătățirea semnificativă a soldului ar trebui să devină ținte de interes național, prealabil începerii demersurilor pentru o eventuală (dar deja stabilită prin tratat) aderare la Eurozonă.

A doua, consumul intern prea mare față de posibilitățile rezultate din competitivitatea externă face inevitabil rău la stabilitatea macroeconomică și la nivelul de trai. Ajustarea prin austeritate s-a demonstrat a fi puțin benefică, iar simpla echilibrare financiară prin tăieri ale alocărilor făcute de stat Nu va funcționa pe termen mediu și lung. Trebuie să suspendăm acordarea de beneficii cu iz electoral și să creăm locuri de muncă. Și nu orice locuri de muncă, ci unele care să vină cu o ameliorare a competitivității de ansamblu a economiei românești.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.10.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Salariile unor bugetari, reduse fără acordul Guvernului. Ministrul muncii suspectează un sabotaj

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a anunțat, vineri seara, în ședința de guvern, că de la fondul de rezervă al Guvernului va fi alocată o sumă pentru… Mai mult

Stiri

SUA renunță să mai impună Chinei noi tarife suplimentare și le reduce pe cele existente

Iulian Soare

Un înalt oficial al Administrației Trump a declarat pentru Associated Press că un anunț al Washingtonului privind China este iminent. ”Suntem aproape de un acord”,… Mai mult

Stiri

Salariul minim brut crește cu 150 de lei de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Guvernul adoptă în ședința de vineri creșterea salariului minim brut, de la suma de 2080 de lei, la 2230 de lei, începând cu data de… Mai mult

Stiri

Activele participanților la fondurile de pensii private au crescut cu 24% în 9 luni din 2019

Adrian N Ionescu

Valoarea activelor totale aflate în administrare de sistemul de pensii private a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică OUG 114: Dispar taxa pe activele bancare și cerințele de capital impuse pensiilor private

Vladimir Ionescu

Modificarea OUG 114 / 2018 cât și OUG 19 / 2019 va include şi eliminarea de anul viitor a taxei pe activele bancare, potrivit unei… Mai mult

Stiri

CNSC blochează afacerea tramvaielor turcești pentru București

Vladimir Ionescu

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia de atribuire prin care compania turcească Durmazlar urma să furnizeze Primăriri Municipiului București 100 de tramvaie, conform… Mai mult

Stiri

Lucrări PNDL la decontare / Guvernul refuză plăți de 150 milioane lei și alocările cerute de Gabriela Firea

Vladimir Ionescu

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a decis respingerea de la plată a unor facturi 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii… Mai mult