Csutak Nagy Laszlo (UDMR) a fost numit joi președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare (ANSVSA), în locul lui Geronimo Brănescu.
Premierul Ludovic Orban s-a referit miercuri seara la schimbarea de la vârful ANSVSA, acuzând că România riscă interzicerea exporturilor de carne de porc din cauza incapacității conducerii Autorității de a controla epidemia de pestă porcină africană (PPA):
Am ajuns în punctul ăsta pentru că a existat un plan de acțiune care a fost discutat cu specialiștii de la nivel european, plan de acțiune care nu a fost pus în practică.
Europenii spun: vrem să vedem un plan de acțiune, că sunteți serioși și că vreți să combateți pesta porcină.
Or, planul ăla de acțiune a fost trimis la Bruxelles și din el a fost pus în practică te miri ce!
Csutak Nagy Laszlo (60 de ani) este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară Cluj Napoca și a mai deținut în această funcție poziția de președinte interimar, precum și pe cea de vicepreședinte.
Cel înlocuit a gestionat epidemia atât de bine, încât în România se află 89,6% din focarele Europei de PPA ale Europei
Geronimo Brănescu a fost numit la solicitarea lui Liviu Dragnea. Medic veterinar și fost șef al Direcției Sanitar – Veterinare Constanța, Geronimo Brănescu a fost partener de afaceri cu Sorin Paul Stănescu (nu fostul vicepremier), cel care l-a cununat pe Valentin Dragnea, fiul fostului președinte PSD.
În ianuarie – februrarie 2017, o echipă de experți ai Comisiei Europene a realizat un audit în România, pentru a stabili în ce măsură este pregătită să facă față pestei porcine africane. Raportul conținea și o serie de recomandări, dar Geronimo Brănescu, numit la conducerea ANSVSA pe 9 ianuarie 2017, le-a ignorat, cu toate că boala evolua în vecinătate, în Ucraina, de unde se propagase în Polonia și, apoi, în Cehia.
În pofida avertismentelor Comisiei Europene, cu pesta porcină la graniță, Geronimo Brănescu a relaxat condițiile de biosecuritate și a modificat sistemele de supraveghere sanitar-veterinare.
La aproape trei ani de la atenționările CE, Comisia a constatat că situaţia „continuă să se deterioreze” în țara noastră:
În urma unei serii de focare semnalate în România anul acesta (deja peste 1.500), situația pestei porcine din România este considerată ca fiind foarte îngrijorătoare și, mai mult decât atât, continuă să se deterioreze. De aceea se impune o extindere adecvată a zonelor restricționate din România.
În zonele demarcate/restricționate se aplică măsurile de combatere şi prevenţie a extinderii bolii si de asemenea din aceste zone sunt interzise comerțul cu porci și carne de porc.
Țara noastră nu reușește să controleze epidemia, dovadă și ritmul unic în care apar noi focare – între 17 și 23 octombrie, au izbucnit în gospodăriile și fermele din Europa 17 noi focare de pestă porcină africană (PPA), din care 14 în România, două în Ucraina și unul în Bulgaria.
De altfel, ultimele date ale autorităților europene de profil arată că 89,6% din totalul focarelor de pestă porcină izbucnite anul acesta în Europa (adică inclusiv Ucraina, Serbia etc.) sunt în România.
Din totalul de 1.692 focare de PPA apărute în 2019, 1.516 au fost în România, singura țară din regiune Europa care a depășit nu doar pragul de o sută de cazuri, ci și pe cel de 1.000.
La distanță mare, pe locul doi se află Polonia, cu 48 de focare, urmată de Bulgaria, cu 40 de cazuri.
