vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 aprilie, 2011

Germania şi Austria îşi deschid piaţa muncii pentru est-europenii care au intrat în UE în 2004. De la 1 mai, după şapte ani de restricţii, cele două ţări acceptă forţă de muncă din statele central şi est-europene pentru ocuparea posturilor vacante. Berlinul a decis în 2004 să-şi protejeze piaţa muncii, decizie care a afectat negativ economia ţării, potrivit presei germane. Polonia, de pildă, s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, acest lucru fiind cel mai vizibil pe drumul dintre aeroportul din Varşovia şi centrul oraşului. Mulţi investitori străini, inclusiv cei germani Axel Springer, Unilever şi Kraft Foods au deschis fabrici şi birouri în oraş. Afacerile merg bine, economia poloneză e sănătoasă. Odată cu deschiderea graniţelor pentru muncitori, antreprenorii din Polonia se tem că vor pierde o mare parte a angajaţilor valoroşi în favoarea Germaniei. Ministrul economiei din Germania a anunţat recent că ţara sa are nevoie de cel puţin 66.000 de specialişti IT. De la 1 mai, lucrători din Polonia, Cehia, Slovacia, statele baltice, Ungaria şi Slovenia pot trăi şi munci în Germania şi Austria. Până acum piaţa muncii a fost închisă pentru că Gerhard Schroder, pe atunci cancelar al Germaniei, a reuşit să impună, în 2004, o perioadă de tranziţie de 7 ani pentru ţările estice. Acest moratorium era menit să-i protejeze pe lucrătorii germani de competiţia mai ieftină din Est. (Der Spiegel)

Germania, Olanda, Grecia şi Malta vor control mai strict la frontiere. Câteva dintre statele membre UE au anunţat că susţin iniţiativa Franţei şi Italiei de a fi reintrodus controlul la graniţe, din cauza afluxului masiv de imigranţi ilegali din Africa. Cele patru ţări s-au declarat de partea francezilor şi italienilor pentru reformarea sistemului Schengen, de liberă circulaţie în interiorul UE. “Dacă sistemul poate fi îmbunătăţit este foarte bine şi ar trebui să facem acest lucru”, a declarat ministrul german de externe Guido Westerwelle. “Dar libera circulaţie în Europa este o realizare extrem de importantă, la care nu ar trebui să renunţăm”, a mai spus el. Într-o dezbatere parlamentară, ministrul olandez pentru imigraţie, Gerd Leers, a declarat că respinge simpla reinstalare a controlului la graniţe, pentru că ar încălca statutul de Europă deschisă, dar s-a pronunţat pentru o dezbatere despre îmbunătăţirea regulilor din spaţiul Shengen, pentru combaterea imigraţiei, în special în vremuri de revoltă. (EUObserver)

SUA luptă cu problemele economice. Politicienii americani nu reuşesc să rezolve situaţia economică dificilă din ţară şi, de data aceasta, ar putea învăţa câte ceva de la cei europeni. Pesimisul în SUA rareori dă rezultate pe termen lung. De multe ori  americanii au fost pesimişti în legătură cu viitorul ţării lor când economia era pe punctul de a renaşte. De exemplu, atmosfera pesimistă şi întunecată din timpul lui Carter, când inflaţia a crescut, la finalul anilor ’70, sau teama de competiţia japoneză, care a marcat perioada în care rata şomajului a scăzut, la începutul anilor ’90. Aşa şi azi – americanii sunt nefericiţi şi nemulţumiţi de eforturile politicienilor şi direcţia în care se îndreaptă ţara. Potrivit unui sondaj al New York Times şi CBS, 7 din 10 respondenţi consideră că America merge într-o direcţie greşită, aproape 60% dintre americani nu apreciază modul în care Barack Obama face faţă provocărilor economice, iar 3 din 4 americani consideră că şi Congresul face o treabă proastă. Deşi şomajul a scăzut şi preţul acţiunilor se apropie de un record al ultimilor trei ani; preţul locuinţelor rămâne mic şi preţul petrolului a crescut la un nivel ce nu a mai fost atins din vara lui 2008. Dar nu  contează doar ce e pe termen scurt – americanii sunt îngrijoraţi de ce se va întâmpla pe termen lung, de standardul lor de viaţă şi viitorul economiei, de lipsa locurilor de muncă şi de datoriile guvernamentale uriaşe, ca şi de ameninţarea economică din China. (The Economist)


Nuntă regală la Palatul Buckingham. Circa două miliarde de oameni din întreaga lume vor urmări ceremoniile nupţiale din Marea Britanie, în care prinţul William de Wales se va căsători cu tânăra de 29 de ani Catherine Middleton. Britanicii au primit o zi liberă cu această ocazie, mulţi dintre ei urmând a privi la televizor, începând de la ora 10 dimineaţa, pentru a urmări transmisiunile în direct. O nuntă spectaculoasă şi extravagantă, cum nu s-a mai văzut în familia regală britanică de acum 30 de ani, când s-au căsătorit prinţul Charles şi prinţesa Diana. Slujba religioasă va avea loc la Catedrala Westminster Abbey din Londra. Sunt planificate peste 5.000 de petreceri pe străzi şi multe altele vor fi improvizate la faţa locului. Poliţia a arestat trei suspecţi noaptea trecută, după ce a descoperit un complot pus la cale pentru a întrerupe sărbătoarea, prin decapitarea unor efigii cu o ghilotină. Unul dintre cei arestaţi era Chris Knight (68 de ani) liderul unui grup anarhist antiregalist britanic. Mii de oameni au dormit în corturile aşezate în jurul Catedralei, sperând să-i vadă mai bine pe miri, dar meteorologii au prognozat pentru azi o vreme mohorâtă, cu ploi în averse, la Londra. (Independent)

Reuniune europeană pentru impunerea de sancţiuni Siriei. Liderii europeni se întâlnesc vineri pentru a discuta despre posibilitatea sancţionării regimului condus de preşedintele Bashar al-Assad, prin restricţii de călătorie şi îngheţarea conturilor bancare ale preşedintelui şi rudelor sale, ca şi ale oficialilor guvernamentali. Presiunea asupra regimului laputere în Siria a crescut după ce sute de membri ai partidului Ba’ath al preşedintelui Assad şi-au dat demisia în semn de protest faţă de reprimarea sângeroasă a protestelor în care se pare că murit deja 500 de oameni. Situaţia este disperată în oraşul sudic Deraa, unde revoltele au început în urmă cu 6 săptămâni. Oraşul rămâne sub asediul tancurilor brigăzilor loiale preşedintelui şi fratelui său, Maher, ca şi sub atacul mitralierelor şi puştilor automate. (Guardian)

Guvernul SUA promite să ajute sinistraţii tornadelor. În această săptămână tornadele devstatoare au ucis cel puţin 281 de oameni în şapte state din sud-estul SUA, unde a fost declarată stare de urgenţă. Cea mai afectată regiune a fost Alabama, unde au murit 195 de persoane, preşedintele Barack Obama urmând să viziteze acest stat vineri. Obama a mulţumit echipelor de salvatori, care au muncit în zonă şi a declarat că este alături de toţi americanii afectaţi de furtunile catastrofale. Statul Alabama va primi ajutor federal. “În câteva ore, aceste tornade, cele mai puternice din ultimele decenii, au luat vieţile a zeci de mame şi taţi, fii şi fiice, prieteni şi vecini, chiar comunităţi întregi”, a declarat Obama, precizând că se va afla azi în Alabama pentru a se întâlni cu autorităţile din zonă şi familiile ce au supravieţuit dezastrului. Serviciul Meteorologic american a anunţat aproape 300 de tornade în ultima săptămână, din care 150 au avut loc miercuri. (BBC News)

Rusia interzice exportul de petrol în luna mai. Ministerul energiei din Rusia a interzis exporturile de petrol după ce combustibilii s-au epuizat în anumite părţi ale ţării. Criza a început când premierul Vladimir Putin a decis să îngheţe preţurile din staţiile de benzină, în luna februarie. Ca răspuns, companiile petroliere au căutat să vândă marfa la preţuri mai mari în alte ţări. Rusia este cunoscută ca unul dintre cei mai mari exportatori de petrol nerafinat din lume, dar nu e la fel de cunoscută pentru vânzările de petrol rafinat. În primul trimestru al acestui an, cantitatea de petrol exportată pe calea ferată a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. (BBC News)


India va cumpăra avioane militare europene de 11 miliarde de dolari. India a eliminat din competiţia pentru achiziţionarea avioanelor militare două firme americane rivale şi rămâne să aleagă între două europene – pan-europeanul Eurofighter şi francezul Rafale Dessault, în defavoarea Boeing şi Lockheed Martin. Ambasadorul american în India s-a delcarat profund dezamăgit de aceste veşti. Preşedintele Obama a susţinut personal contractorii americani, la fel ca şi liderii europeni care au făcut lobby pentru industria de apărare din Europa. Au mai fost excluse din competiţie alte două aparate de zbor europene – suedezul Saab şi rusescul MiG 35. (BBC News)

China a regresat în privinţa drepturilor omului, susţin oficiali americani. Secretarul de stat adjunct Michael Posner a discutat cu autorităţile de la Beijing pe această temă, în timpul vizitei pe care a făcut-o în China, declarând la finalul întrevederilor că administraţia Obama este profund îngrijorată de deteriorarea situaţiei drepturilor omului în China. Zeci de dizidenţi, activişti şi avocaţi au fost reţinuţi, arestaţi sau au dispărut de acasă în ultimele două luni. SUA şi China au făcut de data aceasta comentarii neobişnuit de acide pe acest subiect. “Nu este nicio îndoială că atmosfera este diferită, pentru că faptele sunt diferite de această dată”, a spus Posner, într-o conferinţă de presă, la ambasada SUA din Beijing. El a amintit cazul cunoscut al artistului Ai Weiwei, reţinut de poliţie, despre care nu a primit niciun răspuns satisfăcător din partea autorităţilor chineze. (Guardian)

Atac terorist la o cafenea din Maroc. Un atentat terorist a avut loc la o cafenea din Marakesh (Maroc), joi, un loc popular pentru turiştii occidentali. Peste 12 oameni au fost ucişi, 20 răniţi, 11 dintre cei decedaţi fiind străini. Conform primelor investigaţii, se pare că atacul a fost opera aripii locale a Al Qaida din Africa de Nord. Cafeneaua Argana este ca un magnet pentru turişti, în oraşul pitoresc din deşert. Terasa restaurantului oferă o vedere spectaculoasă a Pieţei Djemaa el Fna, în cartierul în care se află bazarul oraşului. Clădirile istorice din împrejurimi fac parte din patromoniului protejat de UNESCO. Martorii au povestit că o parte din pereţii clădirii s-au prăbuşit în piaţă, explozia fiind atât de puternică încât s-a auzit la 2 km depărtare. Atacul cu bombă este primul atentat major din Maroc , după atacurile sinucigaşe din Casablanca, în 2003, când au murit 45 de oameni, inclusiv 12 sinucigaşi. (Der Spiegel)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: