Germania refuză includerea energiei nucleare în tranziția verde a UE

În răspunsul trimis la Bruxelles cu privire poziția țării referitoare la taxonomie, Germania și-a reiterat opoziția față de energia nucleară și a cerut Comisiei Europene să ușureze restricțiile privind gazele în tranziția către un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon.

Termenul limită pentru statele membre UE pentru a furniza feedback la Bruxelles cu privire la propunerea de a acorda o etichetă verde de investiții în sectoarele gaz natural și nuclear a expirat vineri (21 ianuarie).

Într-o scrisoare trimisă în aceeași zi, Berlinul și-a reiterat opoziția față de nuclear și a formulat noi cerințe privind gazul. „Ca guvern federal, ne-am exprimat încă o dată în mod clar respingerea includerii energiei nucleare. Este riscant și costisitor”, a declarat vicecancelarul și ministrul Economiei, Robert Habeck, într-o declarație comună cu ministrul Mediului, Steffi Lemke, ambii membri ai Partidului Verzilor.

O pledoarie în favoarea gazului natural

Scrisoarea germană, scrie Euractiv, conține noi solicitări de relaxare a restricțiilor privind gazele fosile. Germania cere Comisiei să elimine cerințele care vizează promovarea gazelor cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi biometanul sau hidrogenul, în tranziția la energia verde.

Gazele fosile utilizate drept „combustibil în centralele ultramoderne și eficiente formează o punte pentru o perioadă limitată de tranziție” pentru a permite „eliminarea treptată a cărbunelui din Germania și, astfel, se obține scăderea emisiilor de CO2 pe termen scurt”, se arată în scrisoare.

Și pentru a realiza această tranziție, Berlinul spune că are nevoie de mai mult timp pentru a trece la gaze cu emisii scăzute de carbon decât sugerează în proiectul Comisiei, difuzat la 31 decembrie.

„Țintele intermediare cerute în schimbarea combustibilului, cu rate de amestec de gaze decarbonizate de 30% până în 2026 și 55% până în 2030, nu sunt, realist, realizabile”, avertizează Berlinul în scrisoare.

Germania cere flexibilitate și realism

Cum tehnologia hidrogenului curat este încă în faza de dezvoltare, ministrul Economiei, Robert Habeck , se teme că promovarea insistentă a acestuia ar priva industria germană de surse de energie.

Acesta este motivul pentru care Germania cere Bruxelles-ului să elimine toate țintele intermediare pentru hidrogen, spunând că trecerea la hidrogen ar trebui „să fie activată într-un mod flexibil, după 2036”.

Și, mai spune Germania, obiectivele de schimbare a surselor de energie ar trebui tratate mai degrabă drept linii directoare, decât obiective inflexibile.

Majoritatea sistemelor de termoficare din Germania funcționează în prezent pe cărbune sau gaz – ambii combustibili fosili care trebuie eliminați treptat pentru a sprijini obiectivul UE de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

În proiectul său de taxonomie, Comisia Europeană a promovat și acordarea unei etichete de investiții verzi doar centralelor pe gaz care înlocuiesc centralele pe cărbune mai poluante.

Pentru a se califica pentru eticheta verde, Bruxelles a cerut ca noile instalații să reducă cu 55% a emisiile de gaze cu efect de seră în comparație cu predecesorul lor. Germania spune că cerința este prea strictă.

„Angajamentul pentru o reducere cu 55% a gazelor cu efect de seră este nerealist”, notează scrisoarea, care solicită Comisiei „să stabilească alte valori realiste”.

Viitorul energiei nucleare dezbină UE

Poziția Germaniei este în contradicție cu cea adoptată de multe alte state membre UE. Franţa, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul dintre cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor nucleare fac acest tip de energie crucial pentru tranziţia la energia verde.

La mijlocul lunii octombrie, zece state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor “verzi”. Energia nucleară este plasată și în centrul politicilor privind clima și energia din Țările de Jos, care a decis să construiască două centrale nucleare noi până în 2030.

De cealaltă parte, Germania, Austria, Luxembourg și Danemarca se opun şi au început, deja, să îşi închidă propriile lor centrale nucleare.