miercuri

10 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 aprilie, 2019

Olaf Scholz, ministrul german de Finanțe

Deși executivul de la Berlin și-a înjumătățit prognoza de creștere economică pentru 2019, la 0,5% din PIB, Guvernul Germaniei nu consideră că cea mai mare economie din Europa ar avea nevoie de un pachet de stimulente fiscale.

SUA, dar și oficiali ai FMI, au dat de înțeles că statele cu excedent bugetar ar trebui să își folosească aceste resurse bugetare pentru a veni în sprijinul economiei mondiale.

”Avem o politică bugetară foarte solidă”, a declarat, luni, un purtător de cuvânt al Guvernului german, adăugând că bugetul din acest an cuprinde o alocare în creștere la capitolul investiții publice, iar acestea vor îmbunătăți, în următorii ani, climatul necesar unei creșteri economice sustenabile.


Germania, Coreea de Sud și Australia au fost indicate, în raportul anul prezentat recent de Fondul Monetar Internațional, drept potențiale state de unde ar putea veni un stimul fiscal menit să contrabalanseze încetinirea creșterii economice de la nivel mondial, notează Wall Street Journal.

FMI, susținut de SUA a făcut presiuni asupra Germaniei și asupra altor state cu excedent bugetar pentru a reduce taxele sau a crește cheltuielile publice pentru a sprijini creșterea economică. Țările cu excedent bugetar ”ar trebui, cu siguranță, să se folosească de acesta și să aibă suficient spațiu pentru investiții, așa încât să participe la dezvoltarea și creșterea economică”, a spus directorul general al FMI, Christine Lagarde, adăugând că ”nu s-a făcut suficient pe acest front”.

State precum Germania au adoptat însă o filosofie conservatoare atunci când vine vorba despre finanțele publice.

Olaf Scholz, ministrul german de Finanțe, a punctat că statul și-a majorat investițiile publice, are taxe mici și sprijină familiile cu venituri reduse. ”Ne-ați face un foarte mare serviciu dacă ați putea spune lumii că cere ceva ce am făcut deja”, le-a spus Scholz ziariștilor, vineri, în cadrul unei conferințe de presă.


La sfârșitul săptămânii, Reuters a citat surse guvernamentale care au precizat că Germania își va reduce la jumătate estimarea de creștere economică din acest an, respectiv la 0,5% din PIB, actualizarea de prognoză urmând să fie anunțată săptămâna aceasta.

Finanțele publice stabile ale Germaniei au plasat statul într-o poziție mai bună de a răspunde următoarei recesiuni, a adăugat ministrul german, punctând că actualele riscuri globale nu sunt generate de bugetul celei mai mari economii din zona euro, ci de disputele comerciale și Brexit.

Coreea are în prezent excedent bugetar, iar Australia anticipează că va trece pe plus în anii următori. Spre deosebire de statele europene, aceste economii nu par a avea nevoie de stimulente, băncile lor centrale având spațiu pentru reducerea dobânzilor-cheie, la nevoie.

Germania folosește excedentele bugetare pentru reducerea datoriilor publice și pentru a se pregăti pentru dificultățile ce vor rezulta din subțierea forței de muncă și creșterea numărului de pensionari.

Economia dependentă de exporturi a Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru al anului trecut, iar în ultimul a înregistrat o creștere modestă. Datele privind industria prelucrătoare sugerează că PIB-ul s-ar putea reduce și în prima jumătate a acestui an, notează Wall Street Journal.

Încetinirea economiei chineze ”a lovit puternic economia germană și există motive întemeiate în favoarea introducerii unor stimulente fiscale care să ajusteze creșterea”, este de părere Ken Rogoff, profesor la Harvard. Datoria publică a Germaniei este de circa 60% din PIB și care ar urma să scadă, potrivit proiecțiilor FMI, la 50% din PIB în 2022, în condițiile în care executivul de la Berlin înregistrează excedente bugetare din 2014.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Este o masura rationala ce si-a dovedit valabilitatea in anii de criza mondiala 1929-1933.
    New Deal (Noua Orientare): un pachet consistent de programe care prevedea o implicare mai mare a statului în economi, adoptate în Statele Unite între anii 1933 și 1936 în timpul primului mandat al președintelui Franklin D. Roosevelt ca răspuns la Marea criză economică, și s-a concentrat asupra a ceea ce istoricii numesc „cele 3 R”: Relief, Recovery, Reform (Asistență, Recuperare/Revenire și Reformă).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Este o masura rationala ce si-a dovedit valabilitatea in anii de criza mondiala 1929-1933.
    New Deal (Noua Orientare): un pachet consistent de programe care prevedea o implicare mai mare a statului în economi, adoptate în Statele Unite între anii 1933 și 1936 în timpul primului mandat al președintelui Franklin D. Roosevelt ca răspuns la Marea criză economică, și s-a concentrat asupra a ceea ce istoricii numesc „cele 3 R”: Relief, Recovery, Reform (Asistență, Recuperare/Revenire și Reformă).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: