marți

20 februarie, 2024

22 noiembrie, 2023

La o zi după ce Curtea Constituțională germană a decis că transferul a 60 de miliarde de euro din fondurile neutilizate pentru pandemie în 2021 în Fondul pentru energie și climă, redenumit ulterior Fondul pentru climă și transformare (KTF), este neconstituțional, guvernul german a înghețat cheltuielile publice pentru tot restul anului, dând o lovitură redresării Europei și eforturilor pentru sprijinul militar al Ucrainei și luptei împotriva schimbărilor climatice.

Europa speriată

Cum Germania contribuie cu un sfert la Bugetul UE, diminuarea fondurilor acordate de blocul comunitar pentru Ucraina este dramatică, Uniunea Europeană fiind în dificultate să-și respecte promisiunile făcute în acest sens.

Dar nu este doar problema Germaniei, miniștrii europeni de finanțe sunt așteptați să ajungă la un acord luna viitoare privind noi reguli care vor înăspri politicile fiscale, după modelul german, după cheltuielile imense din timpul pandemiei și al invadării Ucrainei.


Astfel, și celelalte guverne europene vor fi obligate să urmeze exemplul Germaniei și să limiteze cheltuielile.  În acel moment, Europa va fi într-o situație dificilă, austeritatea blocând redresarea economică, bănciile centrale având de ales între o nouă criză a datoriilor suverane sau pomparea de noi fonduri în economie fără să mai țină cont de inflație.

Decizia instanței germane este de natură să mărească decalajul dintre Europa, cu o economie care stagnează de peste un an și SUA care a avansat cu 5% în termeni anuali în trimestrul al treilea, turbopropulsată de stimulentele financiare masive acordate de administrația Biden, care au dus însă la un deficit bugetar care se apropie de 2 trilioane de dolari în 2023.

Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, se contractă, afectată fiind de creșterea prețurilor la energie și tensiunile comerciale, modelul de dezvoltare bazat pe industrii energointensive și orientată spre export. Guvernul cancelarului socialist Olaf Scholz a mizat pe finanțări generoase pentru proiecte solare, eoliene și de înaltă tehnologie – de la cipuri la baterii auto – pentru a revitaliza modelul de dezvoltare.

Prețul energiei este de așteptat să rămână permanent peste nivelul de dinainte de războiul din Ucraina, ceea ce ar va reduce în continuare industriile energointensive, iar îmbătrânirea populației și preconizata contracție a forței de muncă vor limita în viitor potențialul creșterii economiei germane.

Impasul german


Decizia Berlinului de a îngheța toate cheltuielile federale pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului a venit după ce instanța a anulat proiectul elaborat pentru tranziția verde de 60 mld euro. Judecătorii constituționali au decis că Berlinul nu poate reutiliza creditele federale alocate inițial pentru a combate pandemia de Covid-19 pentru a finanța combaterea încălzirii globale și dezvoltarea de proiecte hi-tech.  Instanța a spus că Berlinul este obligat să respecte regulile fiscale ale țării, consacrate constituțional, care limitează deficitele bugetare la 0,35% din produsul intern brut în afara situaților excepționale de criză.

Berlinul se confruntă în prezent cu opțiunea de tăia cheltuieli bugetare echivalente (60 mld euro) sau de a crește taxele – sau ambele – dacă dorește să continue programul, care include printre altele, subvenții de mai multe miliarde de euro pentru construirea de fabrici de fabricare a cipurilor.

Hotărârea ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea fondurilor speciale în afara bugetului pentru finanțarea investițiilor publice, inclusiv un program de 100 de miliarde de euro de modernizare a armatei subfinanțate a Germaniei, anunțat după invadarea Ucrainei de către Rusia.

În timp ce unii economiști germani au salutat decizia Curții Constituționale, despre care au spus că va impune o disciplină fiscală atât de necesară într-o perioadă turbulentă caracterizată de rate înalte a dobânzilor, alții cred că guvernul Scholz și cele care vor urma să reformeze economia care și-a pierdut competitivitatea.

Pe termen scurt, guvernul trebuie să decidă căror obictive politice – de la participarea la sporirea colectivă a Europei, până la sprijinul acordat Ucrainei  sau amortizarea impactului creșterii prețurilor la energie și a scumpirilor în general asupra ghospodăriilor populației – ar trebui să le acorde prioritate având în vedera gaura din buget de 60 de mld. euro.

Berlinul trebuie, de asemnea, să revizuiască toate cheltuielile făcute pe datorie din ultimii opt ani pentru a se asigura că sunt conforme cu prevederile constituționale.

Oficialii germani au dat asigurări că vor continua să sprijine includerea în bugetul UE pentru următorii patru ani alocarea de 50 mld euro finanțare pentru Ucraina. Însă Berlinul respinge cererea Bruxelului de majorare a fondurilor pentru migrație cu 50 mld. euro. Germania contribuie cu un sfert la bugetul UE, opoziția ei pentru un anumit proiect conducând aproape automat la anularea lui.

Tăierea abruptă a cheltuielilor vine pe fondul fragmentării politice tot mai mari și a unor crize acumulate care au erodat popularitatea coaliției tripartite (semafor) aflate la guvernare din Germania. Partidul de opoziție anti-establishment Alternativa pentru Germania – AfD – a ajuns acum la 22% intenție de vot, devenind prima organizație politică de extremă dreapta care atinge un asemenea procentaj după anii 1930. AfD se opune finanțării Ucrainei și a cheltuielilor generoase pentru refugiați.

 „Verdictul (Curții Constituționale – n.r.) va avea efecte profunde asupra politicii de stat”, a spus ministrul de Finanțe Christian Lindner.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia de anul trecut, Germania s-a angajat într-o creștere explozivă de cheltuieli pentru a sprijini Kievul, a-și întări propria apărare și a reduce dependența de gazul natural și petrolul rusesc. De asemenea, s-a angajat să finanțeze politica „net zero” prin sprijinirea consumatorilor și a întreprinderilor din țară și din UE și a extins statul social deja generos al Germaniei pentru a-și păstra electoratul aproape.

Toate aceste proiecte care ar fi fost finanțate din cei 60 mld euro sunt acum în pericol de a fi abandonate.

Oficialii guvernamentali au spus că decizia Curții Constituționale de săptămâna trecută a oferit cea mai strictă interpretare juridică de până acum a regulilor fiscale germane – care se numără printre cele mai dure din Europa. Ei au spus că aceasta va restrânge sever marja fiscală cu care va putea jongla orice guvern viitor, dacă nu se majorează taxele și impozitele, posibilitate puțin probabilă, Germania fiind pe locul doi la impozitarea muncii dintre țările membre OCDE.

Tot înalții oficiali guvernamentali au spus că iau în considerare declararea retroactivă a stării de urgență bugetară pentru 2023, cerând activarea clauzei din regulile fiscale care permite suspendarea frânei bugetare în circumstanțe excepționale, așa cum guvernele anterioare au invocat urgența în timpul pandemiei.

Planul nu are însă șanse de reușită deoarece după cum explică juriștii, Curtea Constituțională a scirs în motivarea decizie că invocarea unei situații escepționale deoarece schimbările climatice sunt o criză „previzibilă” care nu a apărut de ieri, de azi care să ustifice cheltuieli de urgență.

Regulile fiscale ale Germaniei au fost trecute în constituție în timpul fostului cancelar Angela Merkel. Acestea se adresează atât guvernelor federale, cât și celor ale landurilor și sunt mai stricte decât propriile reguli fiscale ale UE.

Plafonul constituțional a fost unul dintre motivele pentru care Germania nu a crescut gradul de îndatorare, a menținut taxele ridicate și s-a confruntat cu un deficit de investiții publice în infrastructură, educație, apărare și alte domenii critice în anii când rate dobânzilor erau foarte scăzute.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: