La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Germania, în stare de şoc în faţa asasinatelor comise de o celulă neonazistă

de Alexandra Fusoi 21.11.2011

Germania a intrat în stare de şoc şi încearcă să îşi explice cum a fost posibil ca o celulă neonazistă să fi operat în ţară timp de peste zece ani şi să fi ucis cel puţin zece persoane, fără ca activitatea acesteia să fie remarcată de serviciile de securitate.

Până acum, poliţia a reţinut doi suspecţi, în cursul unei săptămâni pline de dezvăluiri care au şocat opinia publică şi care au determinat guvernul să anunţe un set de măsuri împotriva ameninţării extremei-dreapta.

Existenţa „celulei de la Zwickau” a fost dezvăluită după ce unul dintre membri (Beate Zschaepe) şi-a aruncat în aer apartamentul şi s-a predat, iar alţi doi se pare că s-ar fi sinucis. Uwe Mundlos şi Uwe Boenhardt au fost găsiţi morţi, într-o rulotă, la Esenach, în estul Germaniei, şi au lăsat în urmă o înregistrare pe DVD în care recunosc că au ucis zece persoane – nouă erau imigranţi (opt din Turcia şi unul din Grecia) şi un ofiţer de poliţie.

Asasinatele au avut loc între 2000 şi 2006, iar cei nouă imigranţi ucişi erau, în principal, mici întreprinzători – un croitor, un proprietar de chioşc, un băcan, un florar sau doi proprietari de fast-food-uri cu specific turcesc.

Iar poliţia a găsit indicii că membrii celulei ar fi planificat şi atacuri asupra unor politicieni, inclusiv asupra a doi membri ai Parlamentului, ale căror nume apar într-o listă cu 88 de persoane, posibile ţinte ale unor viitoare atacuri.

Sentimente xenofobe şi rasiste, latente în societatea germană

Cazul este îngrijorător din mai multe motive – în primul rând, scoate la lumină existenţa unor puternice sentimente xenofobe şi rasiste, dar ridică semne de întrebare şi legătură cu capacitatea serviciilor de informaţii de a detecta ameninţările grave la adresa securităţii ţării.

După ce a mai arestat un suspect, poliţia a redeschis şi o mulţime de asasinate nerezolvate, care ar putea avea implicaţii rasiste. Printre altele, celula neonazistă este bănuită şi de comiterea unui atac cu bombă la Koln, soldat cu rănirea a 23 de persoane, dar şi a mai multor jafuri la bănci.

După publicarea dezvăluirilor, ministrul de Interne Hans Peter-Friedrich a anunţat înfiinţarea unui grup special de lucru care să ia în considerare posibilitatea interzicerii Partidului Naţional Democratic al Germaniei (NPD), cu orientare neonazistă. O primă încercare de scoatere în afara legii a NPD a fost blocată de Curtea Constituţională în 2003.

Cazul este anchetat de Procuratura federală, în baza legislaţiei antiteroriste germane.

Potrivit unui studiu din 2010 al Friedrich Ebert Stiftung (FES), institut care are legături cu social-democraţii din SPD, mai mult de o treime dintre germani consideră că ţara este „în pericol grav de a fi acaparată de străini” şi tot peste 30 la sută dintre ei cred că, atunci când situaţia de pe piaţa muncii devine dificilă, „străinii trebuie trimişi în ţările lor”, iar mulţi dintre imigranţi vin în Germania numai „pentru a profita de sistemul de asistenţă socială”, conform Der Spiegel.

Tot în 2010, un studiu privind profilul extremiştilor care comit acte de violenţă, comandat de poliţia federală germană (BKA), arăta că ideologiile extremiste – indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta – le asigură simpatizanţilor sentimentul că au o direcţie bine definită în viaţa de zi cu zi, iar adoptarea unei astfel de ideologii este motivată în cele mai multe cazuri de insecuritate.

Extremiştii de dreapta, concentraţi în fosta Germanie Democrată

Biroul pentru protecţia Constituţiei (BfV) aprecia, la sfârşitul anului trecut, că în Germania există circa 25.000 de extremişti de dreapta, însă numai o mică parte dintre aceştia fac parte din grupuri organizate; dintre ei, cam 5.600 sunt consideraţi drept înclinaţi spre violenţă. Totuşi, raportat la populaţia de 82 de milioane de locuitori a Germaniei, extremiştii ar reprezenta doar o proporţie de 0,03 la sută.

Bernd Wagner, criminalist şi expert în problemele legate de extremismul de dreapta, afirmă, tot în Der Spiegel, că extremiştii se organizează în grupuri de mici dimensiuni, „care acţionează pentru a putea comite acte de terorism”, dar şi pentru a putea forma reţele, împreună cu grupări care au obiective similare. Celulele sunt formate în general din două până la patru persoane, acţionează clandestin şi independent şi deseori încearcă să obţină arme şi explozibili.

Majoritatea extremiştilor violenţi sunt recrutaţi dintre skinheads şi fanii unor genuri muzicale cum sunt NS hatecore sau NS black metal, unde NS are semnificaţia de „naţional-socialist”.

În 2010, în Germania au avut loc 15.905 infracţiuni asociate cu extrema-dreaptă, dintre acestea 285 fiind de natură clar xenofobă. Acelaşi raport arată şi că majoritatea violenţelor de extremă-dreapta sunt concentrate în cinci state din fosta Germanie de Est – Saxonia-Anhalt, Brandenburg, Saxonia, Thuringia şi Mecklenburg-Western Pomerania.

O anchetă realizată de Tagesspiegel şi Die Zeit arată că violenţele legate de extrema-dreaptă s-au soldat cu 137 de morţi în Germania între 1990 şi 2009, în timp ce BfV a identificat numai 47 de astfel de crime.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.11.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

România ocupă locul 3 în TOP 500 Europa Centrală și de Est, cu 61 de companii

Vladimir Ionescu

România se află pe locul trei, cu 61 de companii, în clasamentul TOP 500 Europa Centrală și de Est realizat de Coface. Numărul de companii… Mai mult

Stiri

Amendă pentru angajatorul care nu recompensează angajații pentru munca suplimentară – modificări la Codul Muncii

Vladimir Ionescu

Legea care prevede amendarea angajatorului pentru fiecare salariat care nu este recompensat, conform Codului Muncii, pentru orele de muncă suplimentară pleacă la promulgare după ce… Mai mult

Europa

Prețul electricității la noi maxime istorice: De 3 ori mai mare decât pe piețele externe interconectate

Adrian N Ionescu

Prețurile energei electrice au bătut recordurile istorice, atingând miercuri nivelurile de 750 de lei / MWh la prețul mediu orar și de 578 lei /… Mai mult

Stiri

Sindicatele denunță Pactul pentru bunăstare propus de premier: “Un document ipocrit și populist”

Mariana Bechir

Confederația Cartel Alfa refuză semnarea Pactului pentru bunăstare, propus de premierul Viorica Dăncilă tuturor partidelor și partenerilor sociali, patronate și sindicate. Documentul este “unul ipocrit… Mai mult

Stiri

Niciun câștigător clar al alegerilor din Israel. Urmează negocieri complicate pentru formarea unei coaliții

Iulian Soare

Alegerile parlamentare anticipate din Israel nu au oferit un câștigător clar nici de această dată- premierul israelian Benjamin Netanyahu și principalul său adversar, Benny Gantz,… Mai mult

Stiri

Parlamentul European a aprobat raportul lui Siegfried Mureșan care aduce 8,19 milioane de euro în România, despăgubiri pentru inundațiile din 2018

Razvan Diaconu

Plenul Parlamentului European a aprobat miercuri, cu largă majoritate, raportul deputatului european Siegfried Mureșan (PPE / PNL) privind alocarea a 8,19 milioane de euro pentru… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, presat să scoată bani din ”fondul de bunăstare” pentru a sprijini creșterea economică anemică a Rusiei

Alexandra Pele

Președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu mari presiuni de a folosi din fondul de rezervă creat de Moscova pentru a izola bugetul public de… Mai mult