luni

10 iunie, 2024

28 octombrie, 2019

Contribuţia anuală a Germaniei la bugetul Uniunii Europene se va dubla în viitorul exerciţiu bugetar, situație care determină Berlinul, dar şi alte patru state care vor suporta majorări importante, să îşi intensifice opoziţia faţă de proiectul următorului cadru financiar multianual.

Estimările guvernului german obţinute de Financial Times arată că Germania va suporta o creştere puternică a contribuţiilor nete la bugetul Uniunii, de la 15 miliarde de euro în 2020 la 33 de miliarde de dolari în 2027, ultimul an al viitorului buget pe termen lung al UE.

Olanda va înregistra o creştere de 50% a contribuţiilor, de la aproape 5 miliarde de euro la un nivel estimat la 7,5 miliarde de euro până în 2027.


Cancelarul german Angela Merkel a spus recent, la un summit al liderilor UE 27 de la Bruxelles, că planurile Comisiei Europene împing Germania să depășească cu mult alte state din perspectiva contribuției per capita la bugetul european, potrivit surselor FT.

Ca cea mai mare economie din Uniunea Europeană, Germania este deja cel mai mare contributor în termeni bruţi.

Estimările se bazează pe propunerea Comisiei de a majora mărimea bugetului pe termen lung la 1,11% din Produsul Naţional Brut (PNB) pentru acoperirea golului financiar lăsat de ieşirea Marii Britanii din UE şi pentru creşterea cheltuielilor pentru climă şi controlul graniţelor. Pe de altă parte, Brexit anulează și politica de derogări financiare acordate marilor contributori la bugetul UE, impusă de Marea Britanie.

Potrivit Ministerului de Finanţe german, ”din cauza Brexitului şi a propunerii Comisiei de a se renunţa la derogările permanente, povara financiară suportată de Germania ar creşte disproporţionat, în comparaţie cu celelalte state”.


Planurile Bruxellesului referitoare la buget, prezentate prima oară în luna mai, au fost marcate de conflicte. Cinci contributori neţi, respectiv Germania, Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia, au cerut o contribuiţie de până la 1% din PNB şi cer menţinerea pe viitor a derogărilor de care beneficiază.

”Când vom planifica bugetele naţionale, va trebui să luăm miliarde de euro de la sănătate sau de la alte cheltuieli naţionale. În niciun caz parlamentele noastre nu vor accepta aşa ceva”, a avertizat un diplomat european de rang înalt.

Comisia a anunţat că nu a calculat încă creşterea contribuţiilor nete ale statelor membre, care măsoară cât primeşte înapoi fiecare ţară din ceea ce a contribuit.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mina Andreeva, a spus că beneficiarii derogărilor ”au o contribuţie mai mică din venituri la bugetul UE comparativ cu restul statelor membre, chiar dacă se află între primele opt ţări în funcţie de prosperitatea relativă”.

Calculele Bruxellesului arată că, fără derogări, cele cinci guverne vor plăti în media 0,91% din PNB, în perioada 2021-2027, comparativ cu 0,9% pentru restul celor 22 de ţări.

”Potrivit propunerii noastre, toată lumea va plăti o contribuţie egală din PNB”, a spus Andreeva.

Calculele arată că Franţa, alt mare contributor net, va suporta o creştere mai mică a contribuţiilor nete, urmând să înregistreze o creştere de la circa 7,5 miliarde de euro în 2020 la peste 10 miliarde de euro în 2027. Franţa va avea de câştigat în urma eliminării derogărilor pentru cele cinci ţări, care le plafonează contribuţiile anuale pentru a preveni plăţile ”în exces”.

Parisul se numără printre guvernele care sprijină proiectul care elimină aşa-numitele mecanisme de corecţie, care au fost introduse prima oară în urmă cu 35 de ani.

Angela Merkel a declarat însă că Germania nu va accepta un plan de buget care nu conţine o derogare.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat la ultimul summit că o contribuţie de 1% din PNB nu va răspunde ambiţiei UE de a fi o putere geopolitică, potrivit unor diplomaţi.

Termenul limită pentru ajungerea la un acord referitor la bugetul UE este sfârşitul anului 2020, iar după un an de negocieri poziţiile sunt mai polarizate ca niciodată.

Eşecul de a ajunge la un acord referitor la mărimea generală a bugetului, înseamnă negocieri mai dificile legate de volumul fondurilor de coeziune pentru Europa de Est sau al subvenţiilor agricole.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: