Germania către Ungaria: Noua Constituţie încalcă valorile UE. Germania a avertizat guvernul conservator al Ungariei cu privire la noua Constituţie adoptată de Parlamentul de la Budapesta, care nu este compatibilă cu valorile Uniunii Europene. “Observăm ce se întâmplă în Ungaria cu atenţie şi îngrijorare”, a declarat ministrul adjunct de externe german Werner Hoyer. “Legea presei adoptată la începutul acestui an arată o atitudine faţă de drepturile fundamentale ale omului, care, în ciuda unor amendamente, nu este compatibilă cu valorile UE. Îngrijorarea noastră în această privinţă este înnoită odată cu adoptarea Constituţiei şi viitoarea sa implementare”, a mai spus Hoyer. Parlamentul ungar a adoptat noua legislaţie cu 262 voturi pentru şi 44 contra, socialiştii şi verzii boicotând votul, iar partidul de extremă dreaptă Jobbik votând împotriva Constituţiei. (EUObserver)
Finlanda, un pericol pentru planul economic al zonei euro. Ar putea oare Finlanda să devieze de la mersul său reforma fiscală propusă de Germania şi Franţa pentru salvarea economică a zonei euro, după ce populiştii de extremă dreapta au fost aleşi în număr mare în parlamentul de la Helsinki? Un vot de veto în cazul pachetului de măsuri economice ar fi, într-adevăr, un preţ mare pe care ar trebui să-l plătească ţările din zonă, în special Germania, consideră analiştii germani. Aceştia avertizezază că şi alte state europene ar putea apoi să copieze gestul finlandezilor şi să nu mai susţină măsurile financiare anunţate deja. Este foarte probabil ca după rezultatele alegerilor din 17 aprilie, Partidul Adevăraţii Finlandezi să facă parte din guvern, iar ţara, percepută până acum ca o ancoră a UE , să devină o sursă de nervi pentru Bruxelles. În timpul campaniei electorale, liderii partidului naţionalist au lansat repetate atacuri la adresa planurilor economice ale UE şi a pachetelor de împrumut pentru ţările cu probleme. “Este inacceptabil ca Finlanda să plătească pentru greşelile altora. Politica trebuie să se schimbe, am fost prea indulgenţi cu Europa” a spus Timo Soini, liderul partidului controversat. (Der Spiegel)
Preţul aurului a atins nivelul record de 1.500 dolari/uncie. Preţul aurului a trecut bariera psihologică de 1.500 de dolari/uncie, pentru prima dată în istorie, investitorii încercând să-şi protejeze investiţiile în aceste timpuri dominate de revolte populare. Mulţi dintre investitori văd aurul ca pe cea mai sigură investiţie pentru banii lor, în condiţiile în care există incertitudini economice şi politice în întreaga lume. Preţul a crescut şi din cauza nesiguranţei de pe piaţă, investitorii căutând o alternativă la scăderea dolarului american. Datoria publică americană tot mai mare şi scăderea ratingului de ţară al SUA, de către agenţia financiară Standard & Poor’s, de la “stabil” la “negativ”, a făcut ca preţul aurului pe piaţă să crească şi mai mult. (CNN)
Joe Biden: NATO îşi poate îndeplini misiunea în Libia fără ajutorul SUA. Vicepreşedintele american a declarat că Statele Unite au alte probleme strategice mult mai importante decât Libia, în altă parte, mai exact în Egipt. Într-un interviu acordat FT, după ce aliaţii SUA au încercat să convingă autorităţile americane să acorde mai mult sprijin misiunii din Libia, Biden a sugerat că problema nu este capacitatea ţărilor Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă provocărilor, ci voinţa lor politică. “E ciudat să sugerăm că NATO şi restul lumii nu pot face faţă conflictului din Libia – nu e adevărat. Doar că, ocazional, unora dintre statele membre le lipseşte voinţa politică, dar în niciun caz nu este vorba despre capacitatea lor”, a spus Biden. Ţări europene precum Italia sau Olanda nu iau parte deocamdată la bombardamentele aliaţilor asupra forţelor guvernamentale libiene, în ciuda presiunilor venite din partea Franţei şi a Marii Britanii, ţări care conduc operaţiunea NATO. (Financial Times)
Starea de urgenţă ridicată în Siria, după 48 de ani. Guvernul sirian a încercat să calmeze protestele din ţară cu promisiuni de reformă, dar şi cu ameninţări de represiune dacă demonstraţiile nu încetează. Siria, cu unul dintre cele mai represive regimuri la putere, încearcă să pună punct celor mai serioase probleme pe care le-a avut în ultimii 40 de ani, de când se află la conducere familiei Assad. Amestecul de promisiuni şi ameninţări a venit la câteva ore după ce poliţia, armata şi alte forţe ale statului autoritar au primit ordin să împrăştie oamenii adunaţi în piaţa centrală din Homs, al treilea oraş ca mărime din Siria. Cel puţin două persoane au fost ucise, în timpul ciocnirilor cu forţele de ordine. Guvernul sirian şi preşedintele Bashar al-Assad au însă susţinători în diverse părţi ale lumii – de la mişcarea şiită musulmană Hezbollah din Liban până la unele zone din Israel. Starea de urgenţă impusă în 1963 permitea, printre altele, “arestarea suspecţilor sau persoanelor ce ameninţă securitatea statului”; iar eliminarea ei a fost una dintre revendicările protestarilor ce au ieşti pe străzi din 15 martie. (New York Times)
Donaţii pentru reconstruirea sarcofagului de la Cernobâl. Reprezentanţii a 50 de state şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso s-au reunit, la Kiev, pentru a aduna fondurile necesare construirii unui noi acoperiş izolant pentru reactorul de la Cernobâl, la 25 de ani de la catastrofa nucleară. Ucrainienii sperau să strângă 740 de milioane de euro necesare construcţiei, iar contribuţiile anunţate marţi se ridicau la 550 milioane de euro, potrivit premierului francez Francois Fillon. “Sunt încrezător că ţările care nu putut anunţa o cifră a contribuţiei lor acum, vor lua o decizie în acest sens foarte curând”, a spus politicianul francez. Pentru a stinge incendiul şi a izola aria din jurul centralei, în 1986, URSS a trimis oameni – 600.000 în 4 ani – expuşi radiaţiilor puternice cu o protecţie minimă. În 7 luni, în stare de urgenţă, aici s-a construit un sarcofag care să acopere reactorul ce conţinea încă 190 tone de combustibil nuclear. Sarcofagul nu este etanş pe o suprafaţă de 100 metri pătraţi, potrivit estimărilor,şi este nevoie de construirea unui nou. (Le Monde)
Militari britanici vor consilia forţele rebele din Libia. Cel puţin 10 ofiţeri superiori vor fi trimişi la Benghazi pentru a ajuta rebelii în lupta contra trupelor colonelului Gaddafi, presa avertizând că Marea Britanie riscă să fie implicată într-un conflict pe termen lung în stilul celui din Vietnam. Ministerul apărării britanic a precizat că trimiterea unei echipe de legătură şi consiliere în zonă nu e un semn al eşecului misiunii internaţionale din Libia, dar parlamentari din toate partidele britanice susţin că Marea Britanie este târâtă tot mai adânc în războiul civil libian. La o lună de la începutul atacurilor aeriene, rebelii nu reuşesc să facă progrese semnificative contra trupelor lui Gaddafi, iar comandanţii britanici i-au spus premierului David Cameron că rebelilor le lipseşte organizarea necesară câştigării unui război. (Telegraph)
Exporturile de maşini japoneze, cu 28% mai mici decât în 2010. Exporturile Japoniei au scăzut mai mult decât era de aşteptat, în martie, după ce cutremurul şi tsunamiul de luna trecută au afectat transporturile maritime. Exporturile au scăztut cu 2,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat ministrul japonez de finanţe. Analiştii economici se aşteptau la o scădere de 1,5%. Unul dintre factorii importanţi a fost reducerea exporturilor de maşini, cu 28%, faţă de 2010. Dezastrele naturale au afectat fabricile producătoare şi au întrerupt reţeaua de furnizori. Exporturile de produse semiconductoare au scăzut cu 6,9%. Este prima reducere a vânzărilor externe japoneze în ultimele 16 luni. În cazul celor mai importante destinaţii de export pentru Japonia, SUA şi China, vânzările au scăzut cu 3,4% faţă de anul trecut, în Statele Unite, dar au crescut cu 3,8% în China. (BBC News)
