România a importat, în primele nouă luni din 2021, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 2,057 milioane tone echivalent petrol (tep) gaze naturale, cu 59,3% mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de 5,402 milioane tep, cu 1,2% peste cea din perioada ianuarie-septembrie 2020.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020.
Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).
Conform „Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050.
Prețurile la gaze au crescut continuu de la începutul toamnei, în principal din cauza politicilor ostile ale Gazprom. La hub-ul TTF (Title Transfer Facility) din Olanda, de exemplu, cotaţiile pentru gazele naturale cu livrare în luna următoare au crescut la începutul lunii octombrie cu până la 40%, la un nivel record de 162,12 euro pentru 1 MWh, după ce anterior se înregistrase o creştere de 20%.
Mai multe state europene, inclusiv România, au cerut Uniunii Europene să ia măsuri urgente pentru a limita impactul creşterii explozive a preţului gazelor asupra gospodăriilor. Una dintre propuneri a fost ca ca UE să cumpere în comun gaze naturale, după modelul achizițiilor de vaccinuri.
