Găurile din Legea conflictului de interese şi contractele politice ale aleşilor

Oficialii europeni sunt tot mai ingrijorati de practica frecvent intalnita in Romania prin care contractele din bani publici si cele cu finantare europeana sunt castigate de demnitari, prin firmele la care sunt actionari.

Senatori, deputati, consilieri locali si judeteni, prefecti, primari, inalti functionari sunt actionari si administratori la firme si companii private si primesc contracte de la institutiile unde activeaza, de multe ori pe criterii politice sau prin grupuri de influenta.

Doar o idee despre amploarea acestui fenomen: in anul 2010, firmele detinute de 75 de parlamentari au primit contracte de 250 milioane euro de la institutii publice.

Pentru a stopa acest fenomen este necesara o modificare a legii 161/2003 si a legii de functionare a Agentiei Nationale de Integritate (ANI).

-Demnitarii ar trebui sa nu mai aiba posibilitatea de a incheia afaceri cu statul, aceasta interdictie putand fi totala sau restransa la institutia unde acestia isi desfasoara activitatea sau, in cazul consilierilor judeteni si parlamentarilor, la judetul sau circumscriptia electorala.

Initiative asemanatoare au mai existat sub forma a doua proiecte legislative, care interziceau parlamentarilor orice afaceri cu statul, insa ele s-au impotmolit in Parlament.

Presiune pe ANI

Astfel, in anul 2010, deputatii PDL Axenie Carmen si Boldea Mihail au incercat sa introduca in Legea 161/2003 interdictia pentru ministri, parlamentari, primari, prefecti, presedinti ai consiliilor judetene de a incheia contracte cu statul. Culmea este ca si intiatorii proiectului au votat impotriva, ca de altfel intreg partidul din care faceau parte.

Un alt fenomen ingrijorator este ca functionarii din Autoritatile de Management implicati in proiectele cu finantare europeana sunt si cei care castiga aceste proiecte prin firmele lor sau ale rudelor. Pentru a nu intra sub incidenta conflictului de interese, unii functionari isi dau demisia si participa apoi cu firmele lor la licitatii.

Comisia Europeana doreste ca autoritatile romane sa elaboreze un set clar si transparent de norme la nivel national pe tema conflictului de interese si incompatibilitate pe care sa le difuzeze institutiilor si angajatilor din sistemul de management si control al Fondurilor Structurale.

ANI şi cifrele ei

Potrivit unor date de la Agentia Nationala de Integritate, 1.240 de consilieri locali si judeteni sunt actionari sau administratori in 2.598 de firme private, majoritatea fiind SRL-uri.

Aproximativ 10% dintre aceste companii au contracte cu institutii publice.

Defalcat, 538 de consilieri locali sunt actionari sau administratori in 1.196 companii private (2,23 companii/consilier), iar 702 consilieri judeteni sunt actionari in 1.402 companii private (2 companii/consilier). Aici este vorba doar de acele firme unde consilierii sunt actionari directi, insa este greu de cuantificat firmele detinute de rudele acestora.

a. Semnificativă in cazul consiliilor judetene si primariilor este existenta a zeci de mii de angajati contractuali, ce nu au obligatia sa isi depuna declaratiile de avere si interese. Este o scapare a legii, iar ANI nu are posibilitatea sa le controleze averile si nici sa ii sanctioneze.

Un astfel de exemplu este Aura Huluba, consiliera persoanala a presedintelui Consiliului Judetean Ilfov, Cristache Radulescu. Beneficiind de aceasta functie, Aura Hulubei este cea care a intocmit, prin firma sa de arhitectura Arua Create Desing, PUG-ul si PUG-ul comunei Snagov, prin care a fost diminuata suprafata Lacului Snagov pentru a permite construirea unui ansamblu rezidential.

b. Legea permite prefectilor sa aiba afaceri cu unitati administrative chiar in judetul in care acestia activeaza, desi este clar ca exista o influenta politica in acordarea de contracte.

Un exemplu este prefectul de Bihor, Gavrila Ghilea. El detine SC Constructii Bihor, firma ce a incheiat, in perioada 2007-2010, mai multe contracte cu primarii din judetul Bihor: Techea, Tileagd, Osorhei, Sanmartin, Sacadat, Lunca, Rieni, Megesti, Paleu, Salard, pentru modernizare de strazi, scoli, canalizare si alimentare cu apa, constructie de sali de sport si camine de batrani, cu o valoare cumulata de 100 milioane lei.

c. Si in cazul parlamentarilor exista un conflict de interese nereglementat de legislatie. La nivelul anului 2010, 75 de parlamentari (52 de deputati si 23 de senatori) detineau actiuni la firme private ce au primit contracte de la institutii publice, cu o valoare totala de peste 250 milioane euro (salubritate, construire de drumuri, informatizare, paza si protectie, agricultura etc.).

Un exemplu este senatorul Adrian Tutuianu, avocat de meserie, ce are in derulare contracte de reprezentare juridica cu zece primarii chiar din judetul Dambovita, pe care senatorul il reprezinta in Parlament.

Toate aceste contracte au fost acordate fara licitatie, pentru ca demnitarul se bazeaza pe un articol din legea administratiei locale care spune ca primarul sau seful consiliului judetean poate apela la un avocat pentru a-i reprezenta interesele comunitatii in justitie. Nu mai conteaza ca primariile cu pricina au deja juristi angajati, iar parlamentarul primeste in jur de 20.000 lei pe luna.

Conflictul de interese şi insomniile pe care le produce în parlament

• În anul 2011, senatorul PNL Emilian Frâncu, a depus o inițiativă legislativă de modificare a Legii 144/2007, prin care funcționarii publici și demnitarii nu mai sunt obligați să treacă declarația de avere și de interese – și nu mai intră sub incidența incompatibilității  – pachetele de acțiuni de până la 3% la firmele care au contracte cu statul.

Frâncu și-a motivat inițiativa prin faptul că în legislațioa actuală foarte mulți funcționari pot avea probleme de compatibilitate din cauza unor acțiuni dobândite în urma privatizărilor în masă din anii ’90, în condițiile în care societățile la care dețin câteva acțiuni au și contracte cu statul.

Guvernul a dat un punct de vedere afirmativ, de principiu, pe inițiativa lui Frâncu, însă cu o propunere de modificare: sa se precizeze exact în lege că doar acțiunile dobândite în urma privatizărilor în masă sunt exceptate de la regimul compatibilităților.

Camera Deputaților a adoptat proiectul lui Frâncu, însă mai are nevoie și de votul Senatului.

• În septembrie 2009, un grup de deputați și senatori de la mai toate partidele a depus o inițiativă legislativă prin care, pe lângă demnitari și funcționari publici, sunt obligați să depună declarații de interese și de avere și angajații companiilor cu capital majoritar de stat, care au venituri lunare de cel puțin 5 salarii minime pe economie. De asemenea, declarații de interese și de avere atrebuie depuse și de persoanele cu funcții de conducere în sindicate, potrivit proiectului.

Inițiativa a fost respinsă de plenul Camerei Deputaților și a intrat în dezbaterea Senatului, unde a primit deja raport de respingere la Comisia juridică.

Obligativitatea liderilor de confederații și de federații sindicale de a depune declarații de avere și de interese a fost însă reglementată, prin altă modificare la Legea ANI.

• În septembrie 2011, deputatul Tudor Ciuhodaru (pe atunci, conservator, iar acum, progresist) a depus o inițiativă legislativă prin care persoanele aflate sub incidența legii integrității ar fi fost obligate să depună și o declerație privind studiile pe care le-au efectuate, pe lângă declarațiile de avere și interese.

Relativ inofensivă, inițiativa lui Ciuhodaru încărca oarecum activitatea ANI. Deputatul UDMR Marton Arpad a venit, însă, la acest proiect cu o serie de amendamente care, practic, lăsa Agenția fără obiectul muncii, după cum s-au plâns șefii ANI.

Practic, amendamentele lui Marton prevedeau ca demnitarii găsiți în stare de incompatibilitate să nu mai fie obligați să părăsească funcțiile și să nu mai fie sancționați dacă nu-și depun declarațiile de avere și de interese în ordine și la timp, iar aceste documente să nu mai fie făcute publice.

De asemenea, contractele încheiate de un demnitar în conflict de interese să nu mai fie anulate, potrivit amendamentelor.

În cele din urmă, Ciuhodaru, ajuns la Putere, și-a retras inițiativa legislativă, cu tot cu amendamentele lui Marton.