Gaddafi vrea să-şi negocieze plecarea, dar este refuzat. Liderul libian le-a propus rebelilor, luni seara, să se reunească parlamentul – Congresul general al poporului, pentru că vrea să se retragă din funcţie, dar cu anumite garanţii. Potrivit postului de televiziune Al Jazeera, oferta făcută Consiliului interimar înfiinţat de opoziţie la Benghazi, a fost imediat refuzată de insurgenţi. Guvernul libian şi forţele rebele au continuat luptele sângeroase, luni, pentru controlul rezervelor petroliere de pe coasta mediteraneană. Trupele loiale dictatorului au atacat pe mai multe fronturi pentru a recâştiga terenul pierdut din 17 februarie, când au început revoltele. În cea de-a doua zi de lupte crâncene pentru controlul oraşului Ras Lanuf, unde se află o rafinărie importantă de petrol (la est de Tripoli), forţele guvernamentale au bombardat oraşul în atacuri aeriene. La vest, oraşul asediat Zawiyah a fost scena celei de-a patra zi de asalturi mortale. Niciuna dintre părţi nu a reuşit încă să câştige o bătălie definitivă, numărul morţilor crescând pe zi ce trece în ambele tabere. Într-o aparentă deschidere a guvernului libian, un fost premier a apărut la postul naţional de televiziune şi a făcut un apel direct la liderii opoziţiei din Benghazi, capitala provizorie a rebelilor, să înceteze rezistenţa şi să rezolve problemele prin dialog. (Washington Post)
Alţi 1.000 imigranţi africani au ajuns azi-noapte în Lampedusa. Imigranţii nord-africani au sosit la bordul a 11 bărci. Numărul lor este în creştere, alte bărci fiind văzute apropiindu-se de insulă, pe lângă coasta Tunisiei. Majoritatea vin din Tunisia, după declanşarea revoltelor de aici şi din ţara vecină, Libia. Circa 7.000 de oameni au sosit pe insula siciliană de la mijlocul lunii ianuarie. Italia a cerut ajutor UE pentru a face faţă influxului de imigranţi ilegali, temându-se de un posibil exod masiv de nord-africani. Adăposturile de pe insulă sunt supraaglomerate, centrul de recepţie a imigranţilor având la dispoziţie doar 850 de locuri. Autorităţile italiene transportă imigranţii cu avioanele şi bărcile în centre de pe continent. Într-un interviu pentru ziarul francez “Dimanche”, liderul libian Muammar Gaddafi a avertizat că dacă regimul condus de el va cădea, Europa se va confrunta cu o imigraţie masivă, mii de oameni vor fugi din Libia şi vor invada continental european. “Nimic nu-i va mai opri”, a spus Gaddafi. (BBC News)
Obama aprobă reluarea proceselor la Guantanamo. Preşedintele american a ridicat restricţia temporară aplicată desfăşurării proceselor militare la închisoarea Guantanamo Bay din Cuba. Liderul american a anunţat o nouă procedură prin care un pot fi reţinuţi mai mult timp deţinuţii care nu sunt încă judecaţi sau condamnaţi, dar sunt consideraţi prea periculoşi pentru a fi eliberaţi. Obama consideră că măsurile luate vor întări capacitatea autorităţilor americane de a aduce teroriştii în faţa legii. Preşedintele SUA a susţinut, în ianuarie 2009, că va desfiinţa această controversată închisoare în maximum un an de zile. “Sistemul american de justiţie este o componentă cheie a războiului nostru contra Al Qaeda şi a acoliţilor săi”, a declarat Obama. El l-a mandatat pe secretarul apărării Robert Gates să ridice restricţia asupra comisiilor militare din închisoare, unde sunt reţinuţi mai mulţi suspecţi importanţi pentru atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, comisii suspendate în ianuarie 2009. (BBC News)
UE ajută statele arabe reformiste. Luată pe nepregătite de revoltele populare din lumea arabă, Uniunea Europeană pune la cale un plan pentru a-şi regândi relaţiile cu statele din regiunea respectivă, crescând sprijinul financiar acordat ţărilor ce au făcut reforme democratice. După mulţi ani în care a eşuat în relaţiile cu statele din sudul Meditaranei, UE va crea un parteneriat cu acele state care acceptă să organizeze alegeri libere, corecte şi monitorizate, se arată într-un document care va fi prezentat liderilor Uniunii, vineri. Asta înseamnă că UE va pune reformele realizate de ţările respective mai presus de propriile interese economice, energetice sau financiare şi prevenirea imigraţiei ilegale spre Europa. Ar fi o schimbare de strategie a UE, care are investite miliarde de euro în regiune şi nu a contestat decât rareori regimurile dictatoriale. Săptămâna aceasta vor avea loc reuniuni ale miniştrilor europeni de externe şi ale miniştrilor apărării ai ţărilor NATO, cu o zi înainte de summitul celor 27 de şefi de stat şi de guvern din statele membre UE, la Bruxelles. (New York Times)
SUA, pregătite pentru retragerea trupelor din Afganistan, în iulie. Secretarul american al apărării, Robert Gates, a făcut o vizită surpriză la Kabul, unde a discutat cu preşedintele Hamid Karzai depsre viitoarea implicare a SUA în securitatea Afganistanului, după 2014, când se va încheia retragerea trupelor. Gates a cerut scuze pentru moartea accidentală a nouă copii, în weekend, în timpul unui raid aerian al NATO. Incidentul a atras mânia civililor din Afganistan, iar Karzai a refuzat, cu o zi înainte, scuzele venite din partea generalului David Petraeus, comandantul american al trupelor străine din Afganistan. Şi preşedintele Barack Obama şi-a exprimat regretul pentru uciderea băieţilor, în ceea ce a descris ca fiind “un tragic accident”. Gates a făcut declaraţii alături de preşedintele afgan, care va anunţa, la finalul acestei luni, calendarul transferului de responsabilitate pentru securitatea ţării de la forţele străine către afgani. Gates nu a dat niciun indiciu despre numărul militarilor americani ce vor fi retraşi din totalul de 97.000 de soldaţi ai SUA aflaţi la această oră în Afganistan. (BBC News)
În premieră, jurnaliştii iordanieni demonstrează pentru libertatea presei. Jurnaliştii din mass-media controlată de guvernul de la Amman au demonstrat, luni, într-un gest în premieră absolută, pentru libertate de expresie, şi au cerut demisia redactorului-şef al principalului ziar de stat. “Ne-am săturat. Am ajuns la un punct în care nu mai este cale de întoarcere”, a spus Amer Smadi, un jurnalist veteran, fost prezentator al televiziunii iordaniene, redactor acum la postul de radio de stat. “Nu ne temem de nimic. Aştept asta de o viaţă întreagă”, a explicat el. Inspirat de revoltele din lumea arabă şi cerând schimbare pe plan local, circa 200 de ziarişti din presa oficială şi cea independentă s-au adunat în apropierea principalul ziar guvernamental, Al-Rai, şi au plecat în marş către sediu, strigând sloganuri şi cerând demisia editorului-şef, Abdel Wahab Zgheilat. (Washington Post)
Nou ambasador american în China. Preşedintele SUA îl va nominaliza pe Gary F. Locke, secretarul pentru comerţ şi unul dintre cei mai bine văzuţi chinezo-americani din administraţia Statelor Unite, ca viitorul ambasador al SUA în China. Locke (61 de ani) îi va succeda în funcţie lui Jon M. Huntsman jr, care îşi încheie mandatul luna viitoare, pentru a participa la cursa republicanilor de nominalizare a candidatului la preşedinţie. Locke este fost guvernator al statului Washington, primul american de origine chineză care a fost numit secretar pentru comerţ şi primul guvernator american de origine chineză, timp de două mandate, între 1996-2005. Născut la Seattle, este fiul unor imigranţi din Hong Kong, cu rădăcini în provincia sudică din China, Guangdong. Înainte de a prelua postul de secretar pentru comerţ, Locke a fost un reputat expert al relaţiilor comerciale cu China. În timpul mandatului său de guvernator, a făcut câteva vizite oficiale în China, pentru a dezvolta relaţiile comerciale dintre China şi statul Washington, cel mai dependent de comerţ, dintre statele americane, unde se află uzinele Boeing, printre alţi mari exportatori. (NY Times)
Austria refuză extrădarea unui general bosniac acuzat de crime de război. Jovan Divjak, un fost general bosniac a sosit în 3 martie la Viena şi nu va fi extrădat în Serbia. Bărbatul face parte dintr-un grup de 19 foşti responsabili bosniaci acuzaţi de autorităţile de la Belgrad că au participat la un atac asupra unei coloane a fostei armate iugoslave, în mai 1992, la Sarajevo, la începutul războiului din Bosnia. Serbia cere extrădarea sa, dar Austria spune că nu poate răspunde pozitiv acestei cereri. “Potrivit experţilor noştri de drept internaţional, o extrădare către Serbia este de neconceput”, a declarat şeful diplomaţiei austriece Michael Spindelleger. Un purtător de cuvînt al ministerului a confirmat informaţia, pe care a descris-o ca un semnal pentru poporul bosniac. Un tribunal austriac a ordonat menţinerea în detenţie a lui Jovan Divjak, timp de două săptămâni. Fostul general, respectat de toate comunităţile din Bosnia, a sprijinit, după retragerea sa, o organizaţie care ajută orfanii războiului să obţină burse de şcolarizare, ceea ce a contribuit la creşterea popularităţii sale. (Le Monde)
