La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Gabriel Biriș/ Experimentele fiscale ale ultimilor ani și morții lor. Scurt inventar

de Gabriel Biris 1.6.2014

Avem deja 2 ani de când guvernul conduce, cu o majoritate foarte confortabilă, destinul țării. Doi ani de relativă stabilitate financiară, în care deficitul a fost ținut în limite decente, statul s-a finanțat mai ușor și mai ieftin, iar cifrele arată creșteri economice semnificative. Mai nou, ratigul de țară a primit un upgrade important – am reușit să sărim pragul de la „junk” la “investment grade”. Avem, deci motive de optimism…

Dacă ne uităm, însă cu atenție la motoarele creșterii, observăm că ele sunt destul de volatile:

  • creșterea producției industriale este determinată de revirimentul Europei de vest, dar valoarea adaugată în România (made in România și nu made by România) este mică;

  • voia lui Dumnezeu – anul 2013 a fost un an agricol excelent;

  • o creștere a absorbției fondurilor europene.

Cu toate acestea, nivelul investițiilor directe în economie este la un nivel ridicol de mic față de potențialul României.

Să fie oare de vină sarabanda modificărilor fiscale din ultimii ani? Lipsa de coerență, dar din pacate și de profesionalism în redactarea modificărilor la legislația fiscală?

M-am gândit să fac un scurt inventar al bâlbelor fiscale făcute de Guvernele Ponta, nu pentru a critica sau a face bășcălie, ci pentru a atrage atenția că acest tip de abordare riscă să compromită șansele României de a deveni efectiv un pol de interes pentru investitori.

  1. Plata TVA la încasarea facturii, introdusă prin OG 15/29.08.2012, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2013, corectată prin OUG 111/18.12.2013, începând cu 1 ianuarie 2014;

La vremea publicării OG 15/2012, cu luni de zile înainte ca aceasta să intre în vigoare, am atras atenția asupra faptului că aplicarea regimului special pentru companiile cu cifra de afaceri mai mică de 2,250,000 lei, în mod obligatoriu, fără posibilitatea acestora de a opta pentru acest regim, va face mult mai mult rău decât bine firmelor mici, acestea rămânând în multe cazuri fără clienți fiind deci, scoase din piață.

Nenorocirea acestor companii a venit de la faptul că pentru firmele mari care nu aplicau regimul special, lucrul cu firmele mici prezenta două dezavantaje majore: (i) în ceea ce privește cash-flow-ul, ele neputând deduce TVA-ul aferent facturii emise de firma mică decât la plata efectivă, și (ii) costuri administrative suplimentare, datorate nevoii de a ține evidența contabilă dublă: facturile de la firme mici (pentru care puteam deduce TVA doar la plată) și facturile de la firme normale (pentru care puteam deduce TVA la primirea facturii). Trecem peste faptul că, pentru firmele mici, era doar o amânare de 90 de zile a termenului de plată a TVA-ului, efectele negative ale acestei prevederi pălind pur și simplu în fața problemei menționate anterior.

Începând cu 1 ianuarie 2014, OUG 111/2013 a corectat eroarea, din păcate prea târziu pentru multe companii mici. Întârzierea cu care problema a fost până la urmă corectată (o să vedeți mai jos că alte greșeli au fost corectate mult mai rapid) s-a datorat orgoliosului ministru al bugetului, care nu a vrut să admită greșeala făcută.

Foarte interesantă este și motivația din preambulul ordonanței de urgență: ”Având în vedere necesitatea implementării unor măsuri în vederea evitării deschiderii procedurii de infringement împotriva României ca urmare a faptului că în dosarul EU PILOT 4.387/12/TAXU Comisia a respins răspunsul României, stabilind că implementarea sistemului TVA la încasare trebuie să fie opţională pentru operatorii economici şi, de asemenea, nu trebuie impusă colectarea TVA la o anumită limită de timp de la emiterea facturii […]”.

Cu alte cuvinte, degeaba am atras atenția noi că măsura nu numai că este anti-economică, dar este și nelegală, a trebuit neapărat să intervină Comisia…

  1. Regimul microîntreprinderilor a fost modificat prin OG 8/2014 și a devenit obligatoriu pentru toate companiile care au avut cifra de afaceri sub 65.000 euro în anul anterior, dar și pentru companiile nou înființate

Aceasta este o măsură din ciclul “unde dai, și unde crapă!”. Obligând firmele nou înființate să aplice regimul microîntreprinderilor, Guvernul lovea serios exact în investițiile pe care dorea să le atraga în România: investiții mari, în special în zona industrială, greenfield. Un astfel de investitor nu vine și se apucă de emis facturi. Este, deci absolut firesc ca marii investitori să nu realizeze venituri în primul sau poate nici în al doilea an. Deoarece Guvernul îi obliga să aplice regimul microîntreprinderilor, aceștia se vedeau în imposibilitatea de a își recupera fiscal pierderea din perioada de până la începerea producției.

În mod evident, nu aceasta a fost intenția guvernului, a fost pur și simplu lipsa de profesionalism privind redactarea ordonanței. A fost corectată în Parlament destul de rapid. Prin Legea 168/2013 de aprobare a OG 8/2013, lege ce a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2013, Parlamentul a dat companiilor nou înființate, cu un capital de minim 25.000 de euro, să opteze pentru aplicarea regimului normal de impozitare, adică impozitul pe profit.

  1. Tot conform OG 8/2012, veniturile obținute de nerezidenți din servicii prestate unui rezident, au devenit impozabile în România indiferent de locul prestării.

Anterior acestei modificari, regula era că veniturile obținute de nerezidenți din prestarea de servicii către rezidenti sunt impuse în România doar dacă erau prestate efectiv pe teritoriul României. Excepție de la această regulă o făceau doar serviciile de consultanță și management, care – din motive ușor de înțeles, erau impuse în România, indiferent dacă erau sau nu prestate efectiv pe teritoriul României.

Consecință: companiile românești s-au trezit că ar fi trebuit să rețină impozitul de 16% de fiecare dată când un delegat ar fi trebuit să plătească un serviciu achiziționat în deplasările în străinătate (hoteluri, transport intern, conferințe, etc) sau, să ceară prestatatorului să îi dea certificatul de rezidență fiscală, emis de autoritățile fiscale naționale, în original…

Și această greșeală a fost corectată prin Legea 168/2012, revenindu-se la situația anterioară.

  1. Prin OUG 55/06.06.2013 s-a introdus un impozit de 85% pentru sumele compensatorii acordate persoanelor cu funcții de conducere.

Conform tuturor declarațiilor date de premier la vremea respectivă, măsura trebuia aplicată doar persoanelor cu funcții de conducere din instituțiile comasate în ASF, sumele compensatorii primite de aceste persoane fiind considerate imoral de mari de către Guvern.

În realitate, datorită redactării defectuoase a textului normei, impozitul de 85% s-a aplicat tuturor plăților compensatorii, inclusiv plăților făcute companiilor private persoanelor cu funcții de conducere ale căror contracte încetau. Evident că, o astfel de prevedere a produs perturbări serioase unor planuri de restructurare aflate în derulare la unele companii românesti…

Și această greșeală a fost corectată de către Parlament, prin Legea 260/2013, intrată în vigoare la 7 septembrie.

  1. Impozitul pe construcții

Prin OUG 102/2013, guvernul a introdus o taxă de 1,5% din valoarea construcțiilor înregistrate în contabilitate, cu excepția clădirilor pentru care se datorează impozitul local pe clădiri (în general, tot 1,5% din valoarea contabilă). Introdus fără să existe niciun fel de consultări prealabile, fără o analiză de impact serioasă, doar pentru a putea arăta surse de venit în negocierile cu FMI, problemele în reglementarea impozitului nu au întârziat să apară.

Din reacția publică a unor miniștri sau a secretarului de stat ce conduce procesul de reglmentare fiscală a rezultat cât se poate de clar faptul că nu au calculat deloc corect impactul, admițând chiar și dânșii ceea ce noi spuneam încă înainte ca impozitul să intre în vigoare: sumele extrase din economie prin acest impozit sunt mult mai mari decât cele estimate la elaborarea impozitului. Nu avem încă datele finale, 25 mai fiind primul termen de declarare și plată al acestui impozit, dar estimările sunt că suma o depășește de cel puțin trei ori pe cea bugetată.

Vor urma discuții cu privire la modificarea lui, fie prin reducerea cotei de impozit, fie prin reducerea bazei – până atunci însă, efectele sunt deja extrem de severe.

Personal, am fost întotdeauna adeptul dialogului, al consultărilor pentru a găsi cele mai bune soluții/compromisuri, atât pentru a avea un climat de business prietenos, cât și pentru a asigura stabilitatea veniturilor bugetare. Acum însă – în cazul impozitului pe construcții, consider o imensă greșeală orice discuții cu privire la “îmbunătățirea” acestei reglementări. Este necesar ca toate asociațiile oamenilor de afaceri să facă un zid comun: impozitul trebuie eliminat!

Susțin acest lucru pentru că, în opinia mea, nimic nu poate fi mai distructiv pentru mediul de afaceri, pentru atragerea de investiții, decât un impozit pe investiții, pe capital! Odată acceptat, mă întreb ce va mai urma…

Ce concluzii putem trage?

În primul rând, avem o mare problemă cu profesionalismul celor care scriu legislația fiscală. Sunt mult prea multe greșeli de tehnică legislativă într-un timp mult prea scurt.

În al doilea rând, cei care greșesc nu își asumă răspunderea să își corecteze greșeala. Cu o singură excepție – aceasta fiind generată de spectrul unui infringement, nicio greșeală nu a fost corectată de guvern, ci s-a păstat răspunderea pentru corecții la Parlament.

În al treilea rând, avem o mare lipsă de coerență. Pe de o parte guvernul pare a vrea să stimuleze investițiile (a se vedea scutirea de impozit pe profitul reinvestit), pe de altă parte introduce un impozit pe invesții…

Ce se poate face pentru rezolvarea acestor probleme? Din păcate, noi nu putem face nimic, singurul care poate face ceva este premierul.
***
Gabriel Biriș este avocat specializat în legislație fiscală, partener fondator al casei de avocatură ”Biriș-Goran”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.6.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Soluție de avarie pentru sistemul informatic al Sănătății – licitație pentru 3 zile de mentenanță

Mariana Bechir

Soluția pe termen scurt găsită de autorități în cazul platformei informatice a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este achiziționarea, pentru o perioadă de… Mai mult

Europa

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE. Ce spune Ministerul Energiei

Razvan Diaconu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult