Gabriel Biriș / Despre ineficiența cronică: impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate

În numărul 81 al Cronicilor, am făcut o analiză a legislaţiei în domeniul impozitării sumelor ce nu pot fi justificate de către contribuabilii români, a designului complet ineficient, dar și imoral al acestei legislații (în vigoare din 2011, cu puține modificări în 2022 și posibil o modificare relativ importantă în 2023) și am prezentat o soluție de remediere.
Nu mai reiau, vă rog să citiți analiza în Cronici.

În timpul redactării analizei, am avut ideea să solicit ANAF informații cu privire la:

i) numărul total al deciziilor emise urmare a verificărilor fiscale;

ii) valoarea totală a sumelor stabilite suplimentar;

iii) valoarea sumelor rămase definitive (fie prin necontestare, fie ca urmare a respingerii contestațiilor/acțiunilor în instanță);

iv) sumele efectiv colectate urmare a deciziilor emise.

Timpul scurt avut la dispoziție pentru primirea răspunsului nu a permis includerea acestuia în analiza din Cronici, acolo am menționat doar numărul infim de decizii emise în perioada 2011 – 2015 (6!) și sumele derizorii (aproximativ 6 milioane de lei), informație obținută de la ANAF, în 2016.

Între timp, cu o rapiditate de apreciat (pentru care mulțumesc ANAF!), am primit și răspunsul autorităților fiscale, așa că putem duce ideea până la capăt, mai ales că răspunsul acoperă perioada 2016 – iulie 2023 (7 ani și 7 luni), perioada pentru care nu aveam informații.

Deci:

i) numărul total de decizii emise: 832;

ii) suma totala a creanțelor fiscale (impozit pe venit și accesorii) stabilite suplimentar: 432,4 milioane lei, adică 57,6 milioane lei/an;

iii) suma totală rămasă definitivă: 370,2 milioane lei;

iv) suma totală încasată efectiv: 116,8 milioane lei. Suplimentar, au fost anulate accesorii de 34,9 milioane lei (facilitați la plată, conform legislație aplicabile la data plății) și au fost eșalonate la plata 6,1 milioane lei.

v) suplimentar, am primit informații referitor la numărul mediu de inspectori ai Direcției Generale Control Persoane Fizice (2016 – 2020): 80.

Notă: răspunsul nu spune care este însă numărul total de inspectori implicați în verificări fiscale la persoane fizice, noi știm că multe din aceste verificări sunt efectuate de inspectori ai direcțiilor județene ale ANAF… Ok și așa!

Cifrele de mai sus, deși mult îmbunătățite față de 2011 – 2015 (doar 6 decizii emise, suma totală fiind de aproximativ 6 milioane  lei), confirmă incredibila ineficiență a statului în a asigura, prin verificări fiscale, respectarea legislaţiei.

Să facem o analiză:

i) 832 de decizii emise înseamnă 832 de controale finalizate în 7 ani și 7 luni, adică 1,1 controale finalizate/lună/inspector. Ținând cont că verificările fiscale nu sunt rocket science, e cam puțin… Foarte puțin! În fapt sunt mult mai puține dacă ținem cont de verificările făcute de direcțiile județene.

ii) 432,4 milioane lei stabilite de inspectori, adică 56,9 milioane lei/an este de asemenea o suma foarte, foarte mică, într-o țară în care economia subterană este semnificativă. Chiar atât de mare să fie conformarea sau e vorba de altceva?

iv) 432,4 milioane lei stabiliți prin 832 de decizii înseamnă o medie de 519.700 lei/decizie. Din nou, foarte puțin! Oare cum s-or face analizele de risc, la cine sunt trimiși inspectorii să verifice ? Pare că marii evazioniști nu prea sunt verificați…

v) 432,4 milioane lei stabilite de inspectori vs. 370,2 milioane lei ramase definitive, arată o rată de succes a constatărilor ANAF chiar foarte bună, de 85,6%. Asta poate arăta că inspectorii își fac bine treaba.

vi) 116,8 milioane lei efectiv încasați, la care mai putem adăuga și 6,1 milioane lei eșalonați (122,9 milioane lei) în 7 ani și 7 luni înseamnă din nou, foarte, foarte, foarte puțin! De fapt, nu vorbim de 7 ani 7 luni, ci de 12 ani și 7 luni (127 luni!), în primii 5 ani (2011 – 2016) atât numărul de decizii cât și sumele stabilite suplimentar fiind derizorii!

Să facem o socoteală simplă, plecând de la informaţiile furnizate: luăm o medie de 12.000 lei/lună/brut/inspector la care mai punem încă pe atât costuri indirecte.

24.000*80*127 = 243,84 milioane lei

Să traduc: ANAF a cheltuit 243,84 milioane lei din banii contribuabililor pentru a colecta la buget suplimentar 122,9 milioane, adică jumătate! Adică, cheltuim 1 leu ca să colectăm 50 de bani!

În realitate, dacă răspunsul ar fi inclus doar deciziile emise de Direcția Generale Control Persoane Fizice sau dacă am fi primit informații complete cu privire la numărul total de inspectori implicați în verificările fiscale, această performanță execrabilă ar fi fost mult mai rea, nu 50%, ci spre 10% (adică 10 bani colectați la 1 leu cheltuit)…

Pun și eu aici o întrebare atât foștilor șefi ANAF, cât și foștilor miniștri de finanțe: v-ați pus aceste întrebări? Nu pot crede că nu vi le-ați pus! Și dacă da, de ce nu ați făcut nimic? Cine v-a oprit? Evident, nu aștept răspuns…

Să nu ne mai mirăm, deci, că ne va crește TVA…

Că – deh!, acum chiar au intrat zilele (alea în care se putea face ceva) în sac, chiar dacă decizia politică să pună ordine ar apărea chiar mâine!

***