Miniștrii de Externe ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii și Statelor Unite (state care formează G7) împreună cu Înaltul reprezentant UE pentru politică externă au dat publicității marți seara o declarație comună (AICI-LINK) în care se declară ”uniți în condamnarea, în cei mai duri termeni posibili, tentativei confirmate de otrăvire a lui Alexei Navalny”.
Semnatarii declarației transmit:
”Orice tip de utilizare a armelor chimice, în orice loc, în orice moment, de către oricine, indiferent de circumstanțe, este inacceptabilă și contravine normelor internaționale care interzic utilizarea acestui tip de arme. Noi, miniștrii de Externe ai G7, cerem Rusiei să stabilească, urgent și în deplină transparență, cine este responsabil de acest atac abominabil și, ținând cont de angajamentul Rusiei asumat prin Convenția Armamentului Chimic, să îi aducă pe aceștia în fața justiției”.
Declarația precizează că otrăvirea lui Navalny reprezintă ”o nouă lovitură gravă la adresa democrației și pluralismului politic din Rusia” și că G7 va monitoriza atent modul în care Rusia va răspunde solicitărilor internaționale formulate în acest caz.
Franța amână discuții strategice cu Rusia
Franța a anunțat marți că amână vizita miniștrilor de Externe și al Apărării la Moscova, programată pentru săptămâna viitoare, în condițiile în care întârzie explicațiile Rusiei pentru atacul asupra lui Andrei Navalny, principal opozant rus al Kremlinului.
Cei doi oficiali francezi urmau să meargă la Moscova cu aprobarea președintelui Emmanuel Macron, care încearcă să medieze numeroasele divergențe Rusia- Occident.
”Având în vedere circumstanțele actuale și după o consultare cu autoritățile din Rusia, Consiliul de Securitate franco-rus a fost amânat pentru o dată care va fi anunțată ulterior”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe.
”Nu am mai fi credibili dacă am continua să discutăm în aceste condiții”, a precizat o sursă diplomatică franceză pentru Euractiv.
Franța a înghețat vreme de 4 ani acest tip de relații cu Rusia după anexarea Peninsulei Crimeea, dar după noile crize provocate de Rusia Emmanuel Macron a decis, în 2019, să își trimită la Moscova miniștrii de Externe și al Apărării. Decizia nu a fost primită cu entuziasm de câteva state membre UE – Polonia, statele Baltice.
Germania confirmă otrăvirea lui Navalny, dar nu renunță la Nord Stream 2
Germania a avut un rol decisiv în cazul Navalny, care în prezent este tratat la clinica Charite din Berlin. Medicii germani au fost cei care au confirmat utilizarea unei neurotoxine dezvoltate de Rusia împotriva lui Alexei Navalny.
Oficial, Germania este alături de UE și NATO în solicitările adresate Rusiei de a-i găsi și pedepsi pe vinovații de tentativa de asasinare, însă nu este de acord, potrivit Euractiv, ca blocarea proiectului Nord Stream 2 să fie luată în calcul dacă UE va impune sancțiuni împotriva Rusiei în dosarul Navalny.
Surse politice germane au declarat Euractiv că Angela Merkel susține necondiționat poziția UE vizavi de modul în care Moscova ar trebui să răspundă la această tentativă de asasinat, dar este foarte precaută în a angaja Germania în blocarea proiectului energetic cu Gazprom, mai ales că, potrivit Cancelarului, nici la nivelul UE nu se așteaptă la o majoritate care să ceară Germaniei să oprească acest proiect ca răspuns la cazul Navalny.
Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, s-a declarat inițial deschis ideii de a impune sancțiuni Rusiei, însă a revenit apoi cu precizarea că o soluție mai bună ar fi aceea de a dialoga cu Rusia pentru că sancțiunile s-ar putea dovedi fără eficiență. ”Nu îmi amintesc vreo situație în care o țară ca Rusia să fie forțată de sancțiuni să își schimbe comportamentul”, a spus Altmaier.
