La Deauville, în Franţa, liderii mondiali din grupul G8 al ţărilor industrializate au promis sprijin financiar pentru noile democraţii din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Comunicatul final al reuniunii precizează că reformele în curs de aplicare în ţările din „primăvara arabă” sunt istorice şi ar putea aduce schimbări de genul celor din Europa, după căderea Zidului Berlinului. La summit au participat şi premierii din Egipt şi Tunisia, alături de liderii din SUA, Rusia, Japonia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. Egiptul şi Tunisia au fost lovite, în ultimele de luni, de o scădere economică, o inflaţie mare, şomaj ridicat în rândul tinerilor şi pierderea turiştilor. Tunisia este foarte afectată de războiul ce continuă în ţara vecină, Libia.
Ţărilor arabe în tranziţie li s-au oferit 20 miliarde de dolari în ajutoare, împrumuturi şi scutiri de datorii. Banii vor proveni atât de la instituţiile financiare internaţionale (FMI, BM, UE) cât şi de la ţările membre ale G8. Franţa a oferit Egiptului 250 milioane de dolari/an, ajutor financiar pentru dezvoltare; iar Marea Britanie a pus deoparte 110 milioane de lire sterline pe patru ani, pentru dezvoltarea economică şi politică a Tunisiei. Banca Europeană pentru Reconstrucţie va începe să funcţioneze şi în Africa de Nord şi poate oferi în jur de 2,5 miliarde de euro/an, pentru finanţare, din care circa 1 miliard de euro pentru Egipt.
În declaraţia finală, adoptată după două zile de summit, statele membre G8 i-au cerut colonelului Muammar Gaddafi să părăsească puterea. Chiar şi Rusia, care era până acum de partea regimului de la Tripoli şi a criticat campania NATO din Libia, a susţinut acum că Gaddafi şi-a pierdut orice legitimitate. „Gaddafi şi guvernul libian au eşuat în responsabilitatea lor de a apăra populaţia civilă şi şi-au pierdut orice legitimitate. Nu mai au niciun viitor într-o Libie liberă şi democratică. Trebuie să plece”, se arată în comunicatul semnat de toate ţările participante.
Liderii mondiali au decis să o susţină pe Catherine Deauville, ministrul francez al economiei, pentru funcţia de şef al FMI. Preşedintele francez nu a dorit să vorbească despre acest subiect în timpul reuniunii, dar ministrul francez de externe, Alain Juppe, a declarat că toate cele opt naţiuni, plus preşedintele Comisiei Europene şi cel al Consiliului European, o susţin ferm pe Lagarde. SUA nu au anunţat public nici de data aceasta pe cine susţin pentru postul de director al Fondului, după demisia lui Dominique Strauss-Kahn. Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Obama, Jay Carney, Statele Unite susţin „procesul prin care această funcţie va fi ocupată de cel mai bun candidat posibil”. Principalul obstacol în calea lui Lagarde (care a plecat, duminică, în Brazilia pentru a obţine sprijinul autorităţilor din această ţară pentru candidatura sa) este o posibilă anchetă referitoare la acuzaţiile de abuz de putere. Partidul Socialist a acuzat-o că a acordat preferenţial un contract, în 2008, omului de afaceri Bernard Tapie, un aliat al lui Sarkozy, iar acesta a câştigat 285 milioane de euro.
În fine, cei opt şefi de stat şi de guvern reuniţi în Franţa au căzut de acord şi asupra întăririi securităţii nucleare, în contextual crizei din Japonia. Au cerut Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să stabilească standarde internaţionale pentru centralele nucleare, după accidentul de la Fukushima, în care au murit peste 15.000 de oameni. Responsabilii mondiali cer AIEA să creeze standarde de securitate pentru construcţia şi operarea centralelor nucleare, în cazul unui atac terorist, cutremur sau tsunami. Ţările membre ale G8 găzduiesc circa 300 din cele 435 de centrale nucleare funcţionale din întreaga lume. În declaraţia finală, cele 8 state membre recunosc “rezistenţa economiei japoneze”, iar Japonia se angajează să minimizeze impactul dezastrului nuclear asupra economiei globale.
