Furnizorii de servicii medicale care folosesc fără drept cardul de sănătate al pacienților riscă închisoarea

Guvernul a aprobat miercuri câteva modificări la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, iar una dintre prevederile noi introduse incriminează furnizorii de servicii medicale care folosesc fără drept cardul de închisoare.

Cardul de sănătate, precizează OUG aprobat, este un document personal, netransmisibil, iar validarea cu cardul de sănătate a serviciilor medicale reprezintă acordul implicit al asiguraților pentru plata acestor servicii din fondul de sănătate.

„Utilizarea fără drept a cardului de sănătate de către furnizorii de servicii în scopul raportării și validării unor servicii (medicale/medicamente/dispozitive medicale), constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii (art. 327 din Codul penal –  falsul privind identitatea)”, spune Guvernul.

Ce prevede articolul respectiv:

Art. 327

Falsul privind identitatea

(1) Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a menţine în eroare un funcţionar public, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Încredinţarea unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile spre a fi folosit fără drept se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Alte modificări

Celălalte modificări au fost operate în principal pentru punerea Legii 95 în acord cu prevederile Codului fiscal și pentru crearea cadrului legal suplimentării Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), susține Executivul.

Instituirea cadrului legal pentru a asigura sumele necesare Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), în vederea furnizării serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altor servicii la care au dreptul asiguraţii. Concret, s-a introdus o prevedere conform căreia, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile FNUASS se  completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat. 

Revine adeverința de asigurat – De asemenea, actul normativ cuprinde reglementări necesare pentru  ca persoanele asigurate să poată să facă dovada calității de asigurat chiar și în situația în care nu au primit cardul național de sănătate sau nu se regăsesc în sistemul informatic unic integrat (SIUI). Astfel,  în cazuri speciale, adeverința de asigurat este document justificativ.

Totodată, a fost reglementat cadrul legal pentru stabilirea pachetului de servicii medicale furnizate  de asigurarile voluntare de sănătate. Sunt clarificate, astfel, situațiile în care asigurătorii acordă servicii medicale incluse în pachetul de bază care se decontează din bugetul FNUASS.

Categorii noi de asigurați pentru care statul nu va plăti contribuții

Reamintim că, de anul viitor, se vor adăuga persoanelor asigurate fără plata contribuției –  copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani elevi sau studenţi, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului, persoanele coasigurate, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale, etc – și următoarele categorii de persoane pentru care plata contribuției se făcea până acum din alte surse bugetare:

• persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;
• persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în concediu pentru copilul cu handicap potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, precum şi pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;
• persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;
• persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă organizate în subordinea acestei instituţii, care nu au venituri, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
• persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
• persoanele fizice cu venituri lunare din pensii;
• persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri;
• personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse.