Funcţionarii din administraţia publică locală, afiliaţi la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), vor intra joi în grevă generală de o zi, nemulţumiţi de lipsa de interes manifestată de guvern faţă de problemele generate de salarizarea deficitară a angajaţilor din acest domeniu.
Secretarul general al FNSA, Bogdan Şchiop, a anunțat marţi, la Cluj-Napoca: “FNSA organizează, joi, 30 aprilie, la nivel naţional, o grevă generală de o zi în administraţia locală- în primării şi consilii judeţene- ca urmare a nepăsării şi dezinteresului manifestate de către guvern faţă de problemele generate de salarizarea deficitară a angajaţilor care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din administraţia publică locală, cea mai slab plătită categorie de salariaţi din sistemul bugetar. Au fost colectate aproape 18.000 de semnături din partea membrilor de sindicat care susţin declanşarea grevei. Activitatea în instituţiile publice va fi întreruptă aproape în totalitate, urmând să asigurăm în ziua grevei generale doar serviciile de decese şi de plată a amenzilor care trebuie achitate în 24 de ore”.
Revendicările sindicaliștilor și amploarea acțiunii
Potrivit secretarului general al FNSA, revendicările federației prives:
- reglementarea şi liberalizarea acordării tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică, începând cu anul 2015
- majorarea cu 10% a salariilor pentru angajaţii din administraţie, tot începând cu acest an
Bogdan Şchiop a afirmat că, după trei ani de guvernare, FNSA a constatat că politicile actualului guvern cu privire la administraţia publică locală din România nu diferă cu nimic faţă de cele aplicate de către guvernele anterioare.
Aproximativ 30% din totalul salariaţilor din administraţia publică locală vor intra, joi, în grevă generală, a declarat și Petru Dandea, vicepreşedinte al cartel Alfa, confederaţie sindicală la care este asociată Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie.
Potrivit liderului cartel Alfa, la greva de joi ar urma să participe aproximativ 29.000 de persoane, adică numărul celor care au făcut, în februarie, o grevă de avertisment.
Potrivit acestuia, acţiunea de protest va începe la ora 8.00 şi se va încheia la ora 16.00, funcţionarii urmând să meargă la serviciu, însă fără să lucreze, fiind eliberate doar certificate de deces.
Tot joi, aproximativ 600 de funcţionari publici vor participa, între orele 10.00 şi 12.00, la un miting în faţa Primăriei Capitalei.
După greva generală de o zi, va fi organizat un miting la Bucureşti, în 27 mai, la care sunt aşteptate să participe 3.000 de persoane. De asemenea, va fi organizată o acţiune de strângere de semnături pentru a fi declanşată greva generală pe termen nelimitat în administraţia publică, în octombrie.
„Dacă nu se rezolvă problemele nici după greva de joi, FNSA va organiza în 27 mai un miting cu peste 3.000 de persoane în Bucureşti, în Piaţa Victoria. Se va trece la strangerea de semnături pentru declanşarea grevei generale pe termen nelimitat în administraţia publică locală în septembrie sau octombrie”, spune Petru Dandea.
O lege aplicată defectuos
Reprezentanţii federaţiei spun că vor participa la consultările convocate la Cotroceni în ziua grevei. „E clar că pe noi ne deranjează acest lucru, dar vom merge la discuţii şi îi vom comunica problemele cu care ne confruntăm”, a spus Petru Dandea.
„Am încercat să găsim soluţii prin dialog cu Guvernul României la problemele grave din administraţia publică, generate de neaplicarea Legii 284/2010 a salarizării unitare. Neaplicarea an de an a legii a dus la o situaţie extrem de gravă în administraţia publică. Mai mult de 20 de clase de salarizare sunt sub pragul salariului minim pe economie, iar prin creşterea salariului minim şi neaplicarea legii, peste 25% din funcţionarii publici şi personalul contractual sunt în zona salariuului minim pe economie, adică sub 1.000 de lei”, a mai spus Dandea.
FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.
Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.
Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.
La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.
Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.
Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.
Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.
Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.
