Franța și Grecia semnează marți un acord major de apărare – un semnal că Parisul încearcă acum să își consolideze legăturile militare în Europa, după eșecul diplomatic din relația cu Australia, care a anulat un contract de livrare de submarine.
Noul acord include angajamentele Greciei de a cumpăra nave de război și avioane de luptă franceze în valoare de aproximativ 5 miliarde euro, precum și o clauză privind asistența reciprocă de apărare, potrivit a trei oficiali guvernamentali eleni citați de Politico.
În urmă cu aproape două săptămâni, Australia, SUA și Marea Britanie au danunțat un pact militar surpriză, AUKUS, care a determinat Canberra să rupă un acord de 50 de miliarde de euro cu Parisul.
Anunțul a provocat reacții dure în Franța, care a îndemnat vecinii săi europeni să se concentreze pe consolidarea propriilor capacități defensive ca răspuns. Pactul de marți va contribui la promovarea acestei agende, oferind industriei franceze de apărare o gură de aer.
Marina greacă caută de mult timp să-și modernizeze flota, nevoia devenind acută anul trecut, când Grecia s-a confruntat cu Turcia în Marea Egee și în estul Mării Mediterane.
În ultimele luni, marina greacă a primit oferte din șase țări, inclusiv din Franța, SUA, Olanda și Marea Britanie. Franța a prezentat o ofertă îmbunătățită în ultimele zile, deși încă mai scumpă decât ofertele concurente, afirmă un oficial elen.
„Aceasta este cu siguranță o decizie politică, nu una luată de marina greacă”, afirmă Faithon Karaiosifidis, expert în apărare și editor al revistei grecești Flight, care precizează: „Piatra de temelie a acordului este clauza de asistență în apărare. Nu ne-am putea imagina ceva similar venind din celelalte țări”.
Acordul va include probabil achiziția a șase nave de război – trei fregate și trei corvete care urmează să înceapă să sosească în 2025 – cu opțiunea achiziției suplimentare a două sau trei nave în viitor, potrivit oficialilor.
Grecia ar mai urma să achiziționeze și alte șase avioane de luptă Rafale.
Conținutul clauzei de apărare reciprocă nu este încă disponibil, lăsând fără răspuns deocamdată marea întrebare: dacă sau cum se va angaja Franța să sprijine Grecia dacă tensiunile reapar în relația cu Turcia.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis, care se întorcea de la Adunarea Generală a ONU la New York, s-a oprit luni în Franța pentru a se întâlni cu președintele Emmanuel Macron. Ministrul grec de externe, Nikos Dendias, și ministrul apărării, Nikos Panagiotopoulos, se află marți la Paris, unde se așteaptă să semneze acordul, potrivit oficialilor guvernamentali.
Grecia nu a confirmat în mod oficial acest acord, purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, cerând presei „puțină răbdare”.
În ianuarie anul trecut, Atena a lansat o comandă pentru 18 avioane de luptă franceze Rafale, 12 dintre ele la mâna a doua, într-un contract de 2,5 miliarde de euro. În septembrie, premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat planurile de a achiziționa încă șase avioane.
Atena și-a redus în mod repetat bugetul pentru apărare în urma crizei financiare din 2008. Până în 2018, bugetul militar al țării era de doar 3,75 miliarde euro, în scădere față de 7,24 miliarde euro în 2008.
Cu toate acestea, înainte de ultimele semnarea ultimelor contracte, Grecia cheltuia pentru Apărare 2,28 la sută din PIB, cu mult peste media UE de 1,2 la sută.
Între 2019 și 2020, Atena și-a crescut de 5 ori cheltuielile militare în condițiile în care PIB-ul țării a scăzut cu un sfert în ultimul deceniu.
