Franţa şi Italia vor revizuirea tratatului Schengen. Liderii francez şi italian s-au întâlnit la Roma şi au discutat despre posibilităţile de rezolvare a crizei imigranţilor tunisieni. Ei au declarat, la final, că este nevoie de o reformă a prevederilor tratatului de liberă circulaţie în spaţiul european. Nicolas Sarkozy şi Silvio Berlusconi trebuie să facă faţă unor presiuni foarte mari în politica internă din partea partidelor de dreapta, pentru a reduce imigraţia la scară largă. Tratatul Schengen permite rezidenţilor legali din majoritatea ţărilor membre UE, plus Elveţia, Norvegia şi Islanda, să călătorească în regiune, cu verificări minime sau chiar inexistente la frontiere. Sarkozy şi Berlusconi au scris o scrisoare oficialilor europeni în care cer ca tratatul să fie revizuit. „Situaţia migraţiei africane în regiunea Mediterană s-ar putea transforma rapid într-o criză ce ar submina încrederea pe care compatrioţii noştri o au în libertatea de mişcare în Schengen”, se arată în scrisoare. „Este necesar să examinăm posibilitatea de a restabili temporar controlul la graniţe, în cazul unor dificultăţi excepţionale”, continuă scrisoarea. Berlusconi a declarat, într-o conferinţă de presă, că nici Italia, nici Franţa nu doresc ca tratatul să fie abrogat, dar în circumstanţe excepţioanle ar trebui să existe variante specificate şi „ne-am decis să lucrăm la asta împreună”, a spus el. (BBC News)
Grecia şi Portugalia sunt mai îndatorate decât se estima iniţial. Potrivit unor date oficiale, încercările autorităţilor din cele două state europene de a controla problemele financiare au eşuat. Agenţia de statistică Eurostar arată că deficitul bugetar al Greciei a ajuns la 10,5% din producţia economică din 2010, mult peste cele 9,6 procente estimate de Comisia Europeană toamna trecută. Portugalia, care negociază şi ea un împrumut extern similar cu cel primit de Grecia şi Irlanda, a avut un deficit bugetar de 9,1%, mult peste cele 7,3 procente previzionate de Comisie, în urmă cu câteva luni. Creşterea nivelului datoriei publice este o lovitură dată eforturilor oficialilor de la Bruxelles de a reduce temerile investitorilor că Grecia nu va putea rezolva situaţia financiară dificilă în care se află. Ţara a primit un împrumut de 110 miliarde de euro, anul trecut în mai, dar continuă să lupte pentru creşterea veniturilor bugetare odată cu problemele economice tot mai mari. (Guardian)
Occidentul face apel la regimul sirian să înceteze represiunea violentă. Statele occidentale europene, SUA şi Liga Arabă consideră reprimarea sângeroasă a revoltelor populare “inacceptabilă” şi au cerut liderilor sirieni să respecte drepturile omului, libertatea şi democraţia. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul italian Silvio Berlusoni şi-au exprimat, la Roma, preocuparea faţă de situaţia din Siria. “Adresăm un apel ferm pentru oprirea represiunii violente şi punerea în practică a reformelor anunţate”, a spus şeful guvernului italian. Sarkozy a calificat, la rândul său, brutalitatea armatei siriene drept inacceptabilă. El a exclus o intervenţie militară în Siria, fără o rezoluţie prealabilă din partea Consiliului de Securitate al ONU, care “nu este uşor de obţinut”. “Nu trebuie să avem două unităţi de măsură, suntem alături de popoarele arabe în aspiraţiile lor de libertate”, a comentat liderul francez, apreciind că este vorba despre o „opţiune istorică”. Ministerul francez al Afacerilor Externe a cerut ONU şi UE să ia măsuri ferme pentru oprirea utilizării forţei contra manifestanţilor sirieni. (Le Figaro)
Dimitri Medvedev cere reguli internaţionale pentru siguranţa centralelor nucleare. Preşedintele rus este primul lider de la Moscova care vizitează uzina de la Cernobâl, în ultimii 20 de ani. El a participat, alături de preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, la ceremoniile de comemorare a dezastrului ecologic produs în 1986. Liderul de la Kremlin nu a specificat la ce reguli se referă, dar a spus că acestea ar trebui să permită dezvoltarea “necesară” în domeniul energiei nucleare. Explozia reactorului 4 de la centrala de la Cernobâl a afectat radioactiv Ucraina, Belarus, Rusia de Vest şi alte părţi ale Europei, rănind sau omorând mii de oameni. “Datoria unui stat este să spună adevărul poporului său. Şi trebuie să recunoaştem că statul sovietic nu s-a comportat corect întotdeauna”, a spus Medvedev, făcând aluzie la faptul că autorităţile de atunci nu au anunţat accidentul nuclear decât la trei zile după producerea sa. “Pentru ca astfel de tragedii să nu se repete trebuie să fim oneşti, trebuie să spunem exact oamenilor ce se întâmplă”, a adăugat şeful statului rus. La ceremonia organizată la monumentul funerar din Kiev au participat circa 3.000 de victime ale accidentului nuclear de acum 25 de ani. (BBC News)
Circa 500 de mercenari europeni fac parte din forţele pro-Gaddafi din Libia. Între 300 şi 500 de soldaţi mercenar,i din mai multe state europene, luptă pentru colonelul Gaddafi, spune un Michel Koutouzis, expert grec în crima organizată. Majoritatea soldaţilor sunt specialişti în armament greu, tehnologie pentru elicoptere şi tactici de război şi sunt plătiţi cu câteva mii de dolari pe zi. Cei mai mulţi dintre ei vin din Belarus, Serbia şi Ucraina, dar există şi un număr semnificativ de polonezi, belgieni, britanici, francezi şi greci. Majoritatea angajaţilor armatei fidele lui Gaddafi sunt însă din Republica Centrafricană, Ciad, Niger, Mali şi Somalia, fiind plătiţi cu 2.000 de dolari/zi. Armata oficială a lui Gaddafi are doar 25.000 de soldaţi acum, din cauza dezertărilor, dar fii săi comandă alte trei miliţii bine echipate, care au între 30.000-50.000 de oameni în total. Informaţiile au fost furnizate de Koutouzis, a cărui firmă înregistrtă în Franţa, Lotophages Consulting, activează în domeniul consultanţei pe probleme de apărare şi securitate pentru instituţiile europene, ONU şi guvernul francez. (EUObserver)
Probleme diplomatice între SUA şi China. Guvernul american ar putea să nu va mai emită vize de intrare în ţară pentru elita chineză de la putere, din cauza unor dispute diplomatice. Autorităţile de la Beijing au anulat o serie de programe bilaterale academice şi culturale, după ce fostul ambasador american Jon Huntsman a fost fotografiat, în februarie, în locul în care utilizatori anonimi ai internetului au chemat la o demonstraţie de sprijin pentru o “revoluţie a iasomiei în China”. După ce pe internet au fost lansate o serie de apeluri la revoluţie, inspirate din lumea arabă, autorităţile de la Beijing au luat o măsuri restrictive contra dizidenţilor chinezi, cele mai dure din ultimii 10 ani. SUA au răspuns imediat gestului comuniştilor de la Beijing şi vor revizui sistemul de acordare a vizelor pentru oficialii chinezi şi familiile lor. “Având în vedere climatul actual şi anularea întâlnirilor şi programelor sponsorizate de SUA în China, vom revizi procedurile de acordare a vizei pentru autorităţile chineze şi familiile lor”, a declarat un oficial american. (Financial Times)
Belgia, un an fără guvern. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy consideră că impasul politic din Belgia este extrem de regretabil. Fost premier belgian, Rompuy a declarat, într-un interviu acordat presei belgiene, că ţara are nevoie urgentă de un guvern complet pentru a lua decizii în privinţa politicii economice. Primul ministru interimar Yves Leterme a spus recent că sunt necesare încă trei luni pentru a fi formată o coaliţie de guvernământ. Leterme a fost succesorul lui Rompuy, în funcţia de premier, în noiembrie 2009, dar a demisionat în aprilie 2010, după ce guvernul său a căzut. A fost apoi interimar până la alegerile din iunie 2010. Noua Alianţă Flamandă a obţinut atunci cele mai multe voturi pe cont propriu, dar socialiştii francezi şi cei flamanzi, împreună, au câştigat cele mai multe locuri în Parlament. “Desigur, ceea ce vedem azi este patetic”, a apreciat Rompuy, adăugând că, totuşi, guvernul federal interimar face ceea ce trebuie să facă. Economia belgiană a crescut cu 1,6% anul trecut, permiţând reducerea deficitului bugetar sub 5%. (BBC News)
