Franța refuză să finanțeze Europa populistă, a declarat pe 29 august, la conferința anuală a ambasadorilor din subordine, ministrul de Externe Jean-Yves Le Drian, scrie Euractiv, care citează Gazeta Wyborcza, o celebră publicație poloneză. „Nu suntem gata să continuăm să plătim pentru această Europă, acest lucru trebuie spus clar”, le-a cerut Le Drian ambasadorilor, la întâlnirea unde sunt prezentate principalele direcții ale politicii externe a Franței.
Le Drian, în vârstă de 71 de ani, a declarat că Franța și Germania intenționează să elaboreze o poziție comună privind migrația pe care să o prezinte la summit-ul UE de la Salzburg, ce va avea loc pe 20 septembrie.
„Nu putem lăsa acest subiect populiștilor, vânzătorilor de iluzii”, a spus el, referindu-se la situația din Italia, unde guvernul populist format din Mișcarea 5 Stele și formațiunea extremistă Liga, le-a dat statelor membre un ultimatum, până la sfârșitul săptămânii viitoarea, pentru a ajunge la un acord privind acceptarea refugiaților care sosesc în Italia.
Cele mai dure referiri au fost făcute la adresa țărilor ce utilizează din abundență fondurile UE, însă nu respectă normele și valorile UE.
„Fiecare stat membru are dreptul de a alege conducătorii pe care și-i dorește. Dar viziunea noastră asupra Uniunii nu se potrivește cu guvernele care nu respectă principiile fundamentale și nu se simt în niciun fel legate de solidaritatea comunitară”, a mai spus ministrul francez.
El a adăugat că aceste state au în principiu „o abordare utilitară față de Uniune și aleg doar ceea ce este în interesul lor, mai ales atunci când vine vorba de transferuri de bani”.
„Nu suntem gata să continuăm să plătim pentru această Europă, acest lucru trebuie spus clar”, a subliniat el.
Este un semnal clar despre cum se va poziționa Franța la negocierile privind bugetul UE pentru 2020 – 2027. La prezentarea propunerii de distribuire a fondurilor comunitare, Comisia a redus deja cu 23% suma alocată Poloniei din Fondul de Coeziune, dar diminuări vor mai fi operate și la capitolului subvențiilor pentru agricultori și la cel privind dezvoltarea rurală.
Propunerea este un punct de plecare pentru negocierile ulterioare, dar reducerea fondurilor pentru Polonia va fi probabil și mai mare, scrie Euractiv. Mai ales acum, când Parisul anunță că dorește să stopeze banii pentru „țările care nu respectă principiile fundamentale”, iar reputația Poloniei a fost grav afectată de politicile PiS (partidul conservator de guvernământ), ceea ce înseamnă o poziție slabă de negociere.
Blocarea fondurilor pentru încălcări ale statului de drept ar avea sprijinul majorității statelor membre
Le Drian s-a referit, de asemenea, la lipsa de solidaritate în chestiunea imigranților.
În septembrie 2015, guvernul Ewa Kopacz s-a angajat să preia 7.000 de sirieni ajunși în Europa din cauza războiului civil din țara lor. Guvernul polonez succesor, condus de premierul Beata Szydło, a declarat că nu va respecta Acordul din 2015 și, la fel ca Ungaria, nu va accepta nici un refugiat.
Cazul se află în prezent la Curtea Supremă de Justiție a UE, a cărei decizie va trebui respectată.
Sub presiunea Parisului, Comisia a propus în mai un set de reguli noi, care vor permite, începând cu anul 2020, suspendarea sau chiar diminuarea fondurilor UE pentru o încălcare gravă a statului de drept.
Printre amenințările la adresa statului ce vor fi sancționate pecuniar se numără afectarea independenței sistemului judiciar sau neaplicarea hotărârilor judecătorești.
Decizia privind suspendarea fondurilor ar putea fi blocată doar printr-o majoritate calificată, potrivit proiectului.
Guvernul polonez spera în existența unei rezistențe puternice din partea altor state membre împotriva consolidării puterii Bruxelles-ului, dar nu s-au constatat decât două respingeri categorice, exact din partea țărilor vizate de noile măsuri – Ungaria și Polonia.
Conform unor estimări neoficiale, noile măsuri vor avea sprijinul majorității în Consiliul European.
Urmărește-ne pe Google News
