Franţa, prima ţară care recunoaşte guvernul rebel libian. Consiliul Naţional Libian (NLC) este guvernul legitim al Libiei, consideră Franţa, în timp ce alte ţări europene nu se pronună încă în această privinţă. Un purtător de cuvânt al reprezentantului pentru politică externă al UE a avertizat asupra consecinţelor negative ale luării unor decizii grăbite, unilaterale, de a recunoaşte diverse grupuri la conducerea Libiei. Mustafa Gheriani, reprezentantul rebelilor libieni din zona oraşului estic Benghazi, aşteaptă ca şi alte state europene să urmeze exemplul francez şi să recunoască liderii rebeli. Forţele loiale colonelului Gaddafi au câştigat două bătălii majore contra rebelilor, pe care i-au alungat din două oraşe cheie: Zawiya, la vest de capitală, a capitulat după două zile de bombardament, şi portul petrolier Ras Lanuf, din est. Fiul dictatorului, Saif al-Islam, a avertizat rebelii din Benghazi că trupele guvernamentale se îndreaptă spre ei. Dar Mustafa Abdul Jalil, care este liderul principal al opoziţiei, îşi susţine poziţia într-un interviu pentru BBC. Între timp, UE a acceptat să extindă sancţiunile economice impuse Libiei, la banca centrală libiană şi un fond suveran care administrează veniturile din exporturile libiene de petrol şi deţine acţiuni la mai multe companii europene. (BBC News)
Summit european azi pe problema libiană şi a crizei din zona euro. Cele 27 de state membre ale UE se vor proununţa astăzi asupra oportunităţii deschiderii ostilităţilor contra regimului condus de Gaddafi şi impunerea unei eventuale interdicţii aeriene. Planurile sunt elaborate de NATO, legitimitatea impunerii lor revine Consiliului de Securitate al ONU, iar deznodământul depinde de atitudinea lui Gaddafi. Unii participanţi spun că reuniunea vine prea târziu, alţii că e prea deverme, dar summitul consacrat problemei libiene şi revoltelor arabe pare a fi un exerciţiu politic tensionat. Decizia trebuie să faciliteze căderea dictatorului libian, fără să rănească mîndria arabilor, fără să încalce legalitatea internaţională sau să destabilizeze zona sud-mediteraneană. (Le Figaro)
Ţările UE din afara zonei euro încearcă să-şi facă auzită vocea la Bruxelles. Statele respective se tem că ar putea fi lăsate în afara procesului decizional asupra mecanismului de cooperare economică, ce va fi dezbătut de Consiliul European. Mulţi dintre membrii fondatori ai zonei euro speră ca aceasta să fie mai bine integrată din punct de vedere politic şi economic. Polonia, una dintre ţările importante din afara zonei euro, a fost nemulţumită atunci când a fost publicată corespondenţa germană pe tema pactului pentru competitivitate propus de Germania şi Franţa. Aceasta confirma pericolul unei Europe cu două viteze, care lăsa pe dinafară statele ce nu se află în zona euro şi impunea un rol minor Comisiei Europene. Totuşi, Polonia consideră că Germania este prietena sa cea mai bună din UE. Autorităţile poloneze vor continua să se opună planului ca deciziile să fie luate nu de toţi cei 27 de membri, ci doar de cei 17 din zona euro. Polonezii susţin că cei 17 lideri ar trebui să ia decizii strict în probleme ce vizează moneda euro. În principiu, Polonia vrea să adere la euro, iar teama de a fi lăsate pe dinafară este şi mai mare în Danemarca şi Suedia, care vor să aibă un cuvânt de spus, dar nu vor adera prea curând la moneda europeană comună. Adoptarea monedei în ţări mai noi ale UE precum Slovenia, Slovacia sau Estonia le-a amintit acestora despre influenţa lor tot mai mică şi că nu pot avea acces la luarea unor decizii politice importante. (The Economist)
Sindicatele europene se pregătesc de proteste. Sindicatele din UE au planificat o săptămână de proteste faţă de propunerile franco-germane privind guvernarea economică. Sindicaliştii belgieni s-au retras însă din mişcarea de protest prin care urma să fie blocate toate intările în Bruxelles, în timpul summitului UE de la finalul acestei luni. Reprezentanţii Congresului Sindicatelor Europene s-au reunit la Bruxelles, pentru a discuta despre acţiunile ce vor fi organizate în semn de protestafaţă de deciziile de reducere a salariilor, limitare a cheltuielilor bugetare şi supraveghere a bugetelor naţionale, propuneri cărora sindicatele li se opun ferm. O demonstraţie va avea loc în Bruxelles, altele în Amsterdam şi Berlin; o grevă generală va afecta şcolile, transportul şi serviciile publice din Italia, iar în România vor fi organizate diverse acţiuni de protest în această lună. Un marş de protest va avea loc şi în Marea Britanie împotriva măsurilor de austeritate. Sindicatele franceze şi germane au propus organizarea în iunie a unei campanii contra austerităţii UE şi a guvernării economice. (EUObserver)
UE va impune sancţiuni economice pentru Belarus. Diplomaţii europeni vor să ia măsuri contra preşedintelui Lukaşenko, după ce acesta ar fi ordonat condamnarea demonstranţilor din decembrie la patru ani de închisoare, iar poliţia secretă i-ar fi torturat. Se speră ca noile măsuri să afecteze bugetul ţării şi veniturile private, fără a şoca însă economia în totalitate sau companiile europene lituaniene, letone, poloneze sau olandeze care au investit în Belarus. Sancţiunile vor fi adresate persoanelor care se presupune că susţin financiar nomenclatura, din firme producătoare de petrol precum Belneftekhim sau Triple, producătoare de armament ca Beltechexport sau pentru agricultură Belaruskalii. Planul este redactat de ambasadele UE din Minsk şi diplomaţii de nivel mediu din Bruxelles şi se va afla probabil pe agenda summitului miniştrilor de externe ai UE, în aprilie. Liderul opoziţiei din Belarus, economistul Jaroslav Romanchuk, a declarat că UE ar trebui însă să fie atentă la “trucuri murdare”. “Datorită Uniunii Vamale dintre Belarus şi Rusia, ar fi foarte uşorpentru Lukaşenko să reeticheteze produsele petroliere din Belarus ca şi când ar veni din Rusia”, a explicat politicianul. (EUObserver)
Vicepreşedintele american critică justiţia din Rusia. Joe Biden, aflat într-o vizită de două zile la Moscova, a susţinut, într-un discurs la Universitatea de Stat din Moscova, că naţiunea rusă are o mare cultură, o mare creativitate şi mari ingineri, dar ar trebui să-şi revizuiască sistemul judiciar dacă vrea să atragă mai mulţi investitori străini. El a menţionat două cazuri recente, în care oameni de afaceri au fost judecaţi – magnatul petrolier Mihail Kodorkovski, aflat în închisoare, şi avocatul şi susţinătorul drepturilor omului Serghei Magnitsky, care a murit într-o închisoare din Moscova în 2009. „Nicio reclamă nu este atât de puternică încât să-i aducă înapoi pe investitorii nervoşi şi nedreptăţiţi”, spune Biden. Puneţi-vă în ordine sistemul juridic, a mai spus el. Oficialul american urmează să se întâlnească cu oameni de afaceri, activişti pentru drepturile omului şi politicieni ai opoziţiei din Rusia, ca şi cu preşedintele Dimitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin. Administraţia Obama susţine intrarea Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO), în primul rând pentru că ar oferi firmelor americane posibilitatea de a intra pe piaţa rusească în creştere, a mai spus Biden. (Washington Post)
