O eventuală victorie a extremistei Marine Le Pen în alegerile prezidențialele franceze de anul viitor ar transmite în UE o undă de șoc comparabilă cu Brexit. Pandemia a ridicat-o pe Marine Le Pen pe primul loc în sondaje, peste Președintele Macron.
Marine Le Pen, președinte al Partidului Adunarea Națională, conduce în sondaje încă din toamna trecută, cu 27% din intențiile de vot, în timp ce actualul președinte, Emmanuel Macron, a pierdut aproape cinci procente și are acum 24% în sondaje.
La acest moment pare indubitabil faptul că cei doi se vor bate pentru președinția Franței de la egal la egal, iar Financial Times, citat de Biziday, observă faptul că doamna Le Pen, considerată încă un lider de extremă dreapta, caută punți de identificare ideologică cu Boris Johnson și susținătorii Brexit, precum și cu fostul președinte al SUA, Donald Trump. “Nu mai există o ruptură între stânga și dreapta, ci există o ruptură între globaliști și naționaliști”, a declarat aceasta.
Lumea politică franceză vede o posibilă alegere a lui Le Pen ca președinte ca pe un șoc nu numai pentru Franța, ci și pentru restul lumii, la fel cum s-a întâmplat în cazul Brexitului și a mandatului lui Trump în SUA. “Există multe ingrediente care ar fi la fel – o respingere a elitelor, sentimentul nedreptății, dorința de a prelua controlul asupra destinului țării”, comentează Chloé Morin, analist politic.
După preluarea partidului de la tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în urmă cu zece ani, Marine Le Pen l-a mutat ideologic mai spre centru, renunțând la antisemitism, dar a rămas ostilă migrației și comerțului liber, criticând UE și lăudându-l pe Vladimir Putin. Totuși, ea a renunțat la amenințarea de a scoate Franța din UE și de renunțare la moneda Euro.
Abonează-te la newsletter aici.
Financial Times consideră că printre factorii care au dus la creșterea popularității lui Le Pen se numără gestionarea ineficientă a pandemiei, Macron ezitând să urmeze sfaturile oamenilor de știință și să impună o carantină națională. De la începutul pandemiei, în Franța și-au pierdut viața 96 de mii de oameni. Imaginea lui Macron s-a deteriorat, mulți francezi considerându-l acum un “atotștiutor arogant”, care și-a îndepărtat publicul ce l-a votat în 2017. La aceasta se mai adaugă și rata șomajului în creștere, ca urmare a pandemiei, și o atitudine dezinteresată pentru politica externă.
În 2017, Le Pen a obținut 21% în primul tur, iar Macron 24%. Au intrat de asemenea împreună în turul al II-lea al alegerilor prezindețiale, unde actualul președinte a obținut o victorie zdrobitorare, cu 66% din voturi. Simulările actuale arată că într-un tur II acum, scorul lui Macron ar fi de minimum 47%, dar nu ar putea obține mai mult de 53% în confruntarea cu Marine Le Pen.
Un răspuns
Se pare ca o bun a parte din electoratul occidental crede ca bunastarea din ultimii 20 de ani vine de la sine. Plictisiti de reguli si munca serioasa, multi crediteza cu increderea lor partide-lideri anti sistem, nationalisti, anarhisti.
Un semn rau pentru lumea civilizata, cancerul trumpist nu se lasa eradicat chiar daca liderul curentului s-a acoperit de ridicol la dscaunare.