Franţa a naturalizat mai mult de 12.000 de lucrători străini care s-au aflat „în prima linie” a eforturilor de combatere a epidemiei de Covid-19, a anunţat joi ministrul delegat pentru cetăţenie de pe lângă Ministerul de Interne, Marlene Schiappa.
În septembrie 2020, ministerul a simplificat procedura de dobândire a cetăţeniei franceze pentru profesioniştii din sănătate, agenţi de securitate sau de întreţinere, casieri sau îngrijitori la domiciliu mobilizaţi în timpul crizei sanitare.
Durata minimă cerută de rezidenţă în Franţa a fost redusă de la cinci la doi ani.
În interval de un an, au fost depuse 16.381 de dosare la prefecturi pe întreg teritoriul ţării, iar 12.012 de străini au devenit deja cetăţeni francezi, a precizat cabinetul ministrului delegat pentru cetăţenie de pe lângă Ministerul de Interne.
„Aceşti lucrători din prima linie au răspuns prezent pentru naţiune. Este normal ca naţiunea să facă un pas spre ei. Le urez bun-venit în naţionalitatea franceză noilor noştri compatrioţi şi le mulţumesc în numele Republicii: ţara a rezistat şi graţie lor!”, a declarat Marlene Schiappa într-un comunicat preluat de AFP și citat de Agerpres.
În total, în 2020 au dobândit cetăţenia franceză 61.371 de persoane, cu 20% mai puţine decât în anul precedent.
Accelerarea procedurii de naturalizare a acestor lucrători străini a demarat în septembrie 2020
Franța se pregătește însă de o creștere semnificativă a numărului de refugiați afgani, după ce în iulie a suspendat returnarea acestora.
Afganistanul era – în 2020 – prima ţară de origine a solicitanţilor de azil în Franţa – cu 8.886 de cereri.
Olanda şi Germania – care au cerut CE, împreună cu Belgia, Danemarca, Grecia şi Austria, să menţină expulzarea afganilor – s-au răzgândit şi au suspendat, la rândul lor, aceste expulzări, în august.
