fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

La obiect

Pilonul II și-a revenit din criza indusă de pandemie

Toate fondurile de pensii obligatorii administrate privat au anunțat creșteri prin care recuperează aproape integral scăderile provocate de criza Covid19. Aceasta a declanșat după mijlocul… Mai mult

29.06.2020

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

de Marin Pana , 26.5.2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial de Convergență 2020 poate fi citit AICI-LINK

Comentariile pe cifre clar expuse în documente oficiale sunt de prisos, la fel ca și pledoaria pentru ajustarea obligațiilor bugetului public la posibilitățile reale date de evoluțiile din economia națională.

-„Influența unei scăderi economice cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatorare, de creștere cu 2,7% din PIB în anul 2022” (Programul de convergență 2019 – 2022, pagina 60, capitolul 5.3, Senzitivitatea datoriei publice, vezi grafic)

Or, scăderea economică față de prognoza inițială este de la +4,1% la -1,9% ( adică șase puncte procentuale) în varianta oficială și merge chiar până la -6,0% în prognoza CE (adică un decalaj de peste zece puncte procentuale față de datele de dinaintea apariției crizei pandemice !). Pe analiza specialiștilor de la Finanțe, vă lăsăm să transpuneți calculele din Programul de convergență publicat anul trecut pentru situația actuală.

-„Deprecierea monedei naționale cu 10% față de Euro, principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina creșterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 1,6% din PIB în 2022”. Altfel spus, senzitivitatea datoriei publice la creșterea cursului de schimb este relativ redusă, chiar și în cazul unui avans semnificativ al euro față de leu. Dar va mai adăuga ceva la sumele datorate pe termen mediu și lung de România.

-„Un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanțat de 3,8% din PIB în perioada 2019 – 2022, ar conduce la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 5,9% din PIB în 2022”. Asta era în urmă cu un an. Între timp, deficitul pe 2019 a fost calculat pe datele operative ale Ministerului Finanțelor la 4,63% iar cel pe anul în curs a fost deja anunțat la 6,7% din PIB ( ambele mult peste cele 3,8% luate ca reper de evoluție negativă), atât pe cash cât și pe metodologia europeană. Metodologie după care evoluția datoriei publice a României se vede, deocamdată, astfel:

Desigur, analiza CE a beneficiat de date mult mai recente și a luat în calcul mai mulți factori dar trebuie remarcat că în Programul de convergență 2019 – 2022, potrivit a ceea ce se știa atunci, se scria negru pe alb: „influența combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determină o creștere a acestui indicator cu 10,8% din PIB în anul 2022.”.

Asta doar în cazul unor scenarii adverse minore față de ce avem acum, fără trecerea de la creștere economică la scădere economică, mai mică sau mai mare, și fără deficite majore impuse de efectele pandemiei. Cel puțin la prima vedere, analiza CE se corelează mai bine cu programul de convergență din 2019 decât cu cel din 2020. Cert este că, în Progranul de convergență pe 2020 au apărut următoarele prevederi:

  • Dacă datoria publică este cuprinsă între 45% din PIB și 50% din PIB, Ministerul Finanțelor Publice va prezenta Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei cu propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil ( la finalul acestui an vom afla dacă vom rămâne sub 45% sau, cum susține CE, vom trece de această limită).
  • Dacă datoria publică ajunge între 50% din PIB și 55% din PIB, Guvernul ( oricare va fi el atunci) va propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri privind înghețarea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public (dacă situația se deteriorează, chiar în 2021).
  • Dacă datoria publică va urca între 55% din PIB și 60% din PIB, în plus față de măsurile de mai sus, Guvernul s-a angajat să inițieze măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public (dacă se va întâmpla, este vorba despre anul 2022).

Una peste alta, decât să ajungem să discutăm cum am putea transpune în practică asemenea prevederi înscrise într-un document oficial, ar fi mai prudent să evităm situațiile menționate. Adică să evităm orice creștere a deficitului public care nu contribuie la limitarea pandemiei sau la reluarea creșterii economice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

DOCUMENT / Programul ”O casă, o familie” (Prima Casă), modificările propuse de Finanțe

Alexandra Pele

Guvernul  propune majorarea de la 66.500 de euro la 95.000 de euro a valorii maxime a creditului acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să… Mai mult

Stiri

Raport Oxfam: Coronavirus agravează foametea la nivel mondial. Fenomenul riscă să apară și în Brazilia, India, Africa de Sud,

Razvan Diaconu

Zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși în pragul foametei, la nivel global, din cauza pandemiei, pe fondul creșterii șomajului și reducerii ajutoarelor… Mai mult

Stiri

Șapte universități din România admise în rețeaua universităților europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Educației a anunțat joi, pe Facebook, că șapte universităţi din România au fost selectate de către Comisia Europeană pentru a face parte din rețelele… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult

Europa

Exporturile de cereale ale României în afara UE, cele mai mari din ultimii 5 ani

Adrian N Ionescu

Cu cele mai mult de 10 milioane de tone de cereale exportate în afara Uniunii Europene, România a fost a doua după Franţa în anul… Mai mult

Stiri

Un nou record al raportării cazurilor noi Covid: 614

Vladimir Ionescu

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat joi un număr record de cazuri noi de Covid-19. Astfel, în ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 614 cazuri… Mai mult

Stiri

Parteneriat privat româno-elvețian cu operațiuni globale în administrarea publică a proprietăților

Vladimir Ionescu

Compania românească Trencadis anunță joi o asociere în participațiune cu grupul elvețian GeoZone pentru a crea AIOS Integrated Land Systems, ”singurul one-stop-shop din lume dedicat… Mai mult