marți

19 martie, 2024

26 mai, 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial de Convergență 2020 poate fi citit AICI-LINK

Comentariile pe cifre clar expuse în documente oficiale sunt de prisos, la fel ca și pledoaria pentru ajustarea obligațiilor bugetului public la posibilitățile reale date de evoluțiile din economia națională.

-„Influența unei scăderi economice cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatorare, de creștere cu 2,7% din PIB în anul 2022” (Programul de convergență 2019 – 2022, pagina 60, capitolul 5.3, Senzitivitatea datoriei publice, vezi grafic)


Or, scăderea economică față de prognoza inițială este de la +4,1% la -1,9% ( adică șase puncte procentuale) în varianta oficială și merge chiar până la -6,0% în prognoza CE (adică un decalaj de peste zece puncte procentuale față de datele de dinaintea apariției crizei pandemice !). Pe analiza specialiștilor de la Finanțe, vă lăsăm să transpuneți calculele din Programul de convergență publicat anul trecut pentru situația actuală.

-„Deprecierea monedei naționale cu 10% față de Euro, principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina creșterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 1,6% din PIB în 2022”. Altfel spus, senzitivitatea datoriei publice la creșterea cursului de schimb este relativ redusă, chiar și în cazul unui avans semnificativ al euro față de leu. Dar va mai adăuga ceva la sumele datorate pe termen mediu și lung de România.

-„Un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanțat de 3,8% din PIB în perioada 2019 – 2022, ar conduce la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 5,9% din PIB în 2022”. Asta era în urmă cu un an. Între timp, deficitul pe 2019 a fost calculat pe datele operative ale Ministerului Finanțelor la 4,63% iar cel pe anul în curs a fost deja anunțat la 6,7% din PIB ( ambele mult peste cele 3,8% luate ca reper de evoluție negativă), atât pe cash cât și pe metodologia europeană. Metodologie după care evoluția datoriei publice a României se vede, deocamdată, astfel:


Desigur, analiza CE a beneficiat de date mult mai recente și a luat în calcul mai mulți factori dar trebuie remarcat că în Programul de convergență 2019 – 2022, potrivit a ceea ce se știa atunci, se scria negru pe alb: „influența combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determină o creștere a acestui indicator cu 10,8% din PIB în anul 2022.”.

Asta doar în cazul unor scenarii adverse minore față de ce avem acum, fără trecerea de la creștere economică la scădere economică, mai mică sau mai mare, și fără deficite majore impuse de efectele pandemiei. Cel puțin la prima vedere, analiza CE se corelează mai bine cu programul de convergență din 2019 decât cu cel din 2020. Cert este că, în Progranul de convergență pe 2020 au apărut următoarele prevederi:

  • Dacă datoria publică este cuprinsă între 45% din PIB și 50% din PIB, Ministerul Finanțelor Publice va prezenta Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei cu propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil ( la finalul acestui an vom afla dacă vom rămâne sub 45% sau, cum susține CE, vom trece de această limită).
  • Dacă datoria publică ajunge între 50% din PIB și 55% din PIB, Guvernul ( oricare va fi el atunci) va propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri privind înghețarea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public (dacă situația se deteriorează, chiar în 2021).
  • Dacă datoria publică va urca între 55% din PIB și 60% din PIB, în plus față de măsurile de mai sus, Guvernul s-a angajat să inițieze măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public (dacă se va întâmpla, este vorba despre anul 2022).

Una peste alta, decât să ajungem să discutăm cum am putea transpune în practică asemenea prevederi înscrise într-un document oficial, ar fi mai prudent să evităm situațiile menționate. Adică să evităm orice creștere a deficitului public care nu contribuie la limitarea pandemiei sau la reluarea creșterii economice.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: