fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Fostul procuror general Tiberiu Nițu, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu

de Vladimir Ionescu 9.2.2016

tiberiu nituFostul procuror general Tiberiu Nițu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul coloanelor oficiale, după ce procurorii DNA i-au prezentat marți învinuirile.

Tiberiu Nițu s-a prezentat dimineață la sediul central al DNA, unde a stat doar 30 de minute.

La ieșire, el a declarat: “Am avut un dispozitiv de însoțire și protecție proporțional cu riscul pe care îl presupune exercitarea funcției de procuror general”.

Tiberiu Nițu a demisionat din poziția de procuror general în urmă cu o săptămână, după ce senatorii i-au ridicat imunitatea fostului vicepremier Gabriel Oprea, cel care i-a pus la dispoziție procurorului general coloanele oficiale din cauza cărora au acum amândoi probleme penale.

Comunicatul DNA cu acuzațiile:

“În cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Nițu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliției rutiere.

Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere.

De menționat este faptul că, oricum, și fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, în virtutea funcției, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.

Protocolul semnat de procurorul general Nițu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului București.

Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București.

În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 03.07.2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.

Din documentul menționat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptățite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și primul ministru. De asemenea, de însoțire permanentă beneficiau și ministrul de interne și procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoțire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulației rutiere în municipiul București.

Prevederile referitoare la circulația pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoțiți de echipaje de poliție rutieră pe parcursul deplasărilor. Rațiunea acestor prevederi ține atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliția Română, cât și de a garanta desfășurarea în bune condiții a circulației rutiere.

În acest sens, trebuie avut în vedere că însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.

Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecința perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare și control al traficului.

Astfel, în aceste situații, intersecțiile unde acționează agenții de poliție nu sunt alese în funcție de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulației, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenții de poliție rutieră aflați în posturile fixe opresc circulația celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.

În condițiile în care numărul de agenți de poliție care desfășoară la un anumit moment dat activități de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu București variază între 60 și 80, asigurarea dispozitivului de siguranță pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliție Rutieră este alocată exclusiv activității de însoțire, cu afectarea celorlalte responsabilități. Drept urmare, un număr important de intersecții cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenții de poliție care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale.

Având în vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere Președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și primul ministru. În considerarea importanței acestor funcții în stat, legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate și al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menționați pot fi însoțiți în toate deplasările pe care le efectuează.

Același act normativ prevede, în dispozițiile art. 223 alin. 3, că miniștrii pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență. Spre deosebire de ipoteza anterioară, beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiții – existența unei împrejurări neuzuale, precum și a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinație într-un interval scurt.

În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători și a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore și luminoase și să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulație prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, așa cum este suficient pentru deplasarea ambulanțelor și a autoturismelor de intervenție ale poliției, iar suplimentarea cu echipaje de poliție rutieră și închiderea intersecțiilor de pe traseu se justifică doar în situații excepționale.

În cazul în care un ministru sau, în cazul de față procurorul general, consideră că se găsește într-o asemenea situație excepțională, Serviciul de Protecție și Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziție cu privire la însoțirea acelei deplasări. Trebuie menționat și că Poliția Română nu are competențe în asigurarea protecției demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecție și Pază doar în limitele competențelor legale.

Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptățite să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere, respectiv foștii președinți ai României, candidații la funcția de președinte pe durata activităților electorale, șefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare și omologii străini ai demnitarilor români”.

Tiberiu Nițu, în dosarul lui Gabriel Oprea

Despre apariția numelui lui Tiberiu Nițu în dosarul coloanelor oficiale s-a aflat când DNA a cerut ridicarea imunității senatorului Gabriel Oprea pentru a-l cerceta pentru două acuzații de abuz în serviciu.

Cercetările procurorilor anticorupție în acest caz au dus la concluzia că singurii beneficiari ai coloanelor de însoțire ilegale sunt fostul vicepremier și procurorul general al României.

În calitate de ministru de Interne, Gabriel Oprea a semnat în aprilie 2014 un protocol cu Parchetul General prin care i se punea la dispoziție procurorului șef coloană oficală pentru deplasările prin București.

Din aprilie 2014 și până în octombrie-noiembrie 2015, Tiberiu Nițu ar fi folosit însoțitor de aproximativ 700 de ori (de două ori pe zi, media), în condițiile în care legea le permite însoțirea permanentă doar s președintelui României și prim-ministrului, precum și președinților celor două Camere ale Parlamentului (care nu au solicitat niciodată coloană oficială).

Asta, deși procurorul general beneficiază legal de însoțitor SPP și mașină:

“Niciunul dintre actele normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară“, preciza DNA într-un comunicat.

Cum a fost numit Tiberiu Nițu în fruntea procurorilor

Procurorul Nițu a ajuns la Parchetul General în 2013, în urma unor negocieri deloc transparente între președintele și premierul de atunci, Traian Băsescu, respectiv Victor Ponta.

Inițial, propunerea numelui său a fost refuzată de președintele de atunci, Traian Băsescu, sub pretextul că ministrul Justiției de la vremea aceea, Mona Pivniceru, nu prezentase și criteriile pe baza căreia a făcut nominalizarea.

În luna mai însă, după negocierile purtate de președinte și premier  în cadrul celebrului Pact de coabitare, Tiberiu Nițu (coleg de facultate cu fostul premier) este propus și numit la Parchetul General, la contrapartidă cu numirea Laurei Codruța Kovesi la DNA.

Procedura spune că ministrul justiției propune și președintele numește, așa încât Traian Băsescu avea nevoie de Robert Cazanciuc (rudă cu Victor Ponta), pentru ca Laura Kovesi să îi ia locul lui Daniel Morar la DNA.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Academia Română: Diminuarea numărului de ore dedicate științelor în preuniversitar compromite competitivitatea

Vladimir Ionescu

Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe, din variantele de planuri-cadru pentru Gimnaziu, compromite “competitivitatea” absolvenților români de preuniversitar, într-un context global… Mai mult

Stiri

Institutul de Sănătate Publică actualizează definiția decesului Covid și lista priorităților la testare

Vladimir Ionescu

INSP a actualizat definițiile de caz și deces pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus și recomandă testarea cu prioritate a 13 categorii de persoane.… Mai mult

Europa

Slovacia a expulzat 3 diplomați ruși

Iulian Soare

Slovacia a anunțat luni că a expulzat 3 membri ai ambasadei Rusiei din Bratislava invocând ”un abuz de vize în Slovacia”. Presa locală, transmite Euractiv,… Mai mult

Stiri

China vrea să facă din Taiwan ”următorul Hong Kong”: vizită istorică la Taipei a unui înalt oficial american

Iulian Soare

China încearcă să facă din teritoriul democratic Taiwan “următorul Hong Kong”, a acuzat marţi ministrul taiwanez de externe Joseph Wu (foto) după o întâlnire cu… Mai mult

Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult