Fostul președinte al ANRE Olosz Gergely, condamnat la 7 ani de închisoare, cu executare. Contracte în energie și fonduri europene în agricultură

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE) Olosz Gergely, ex-senator UDMR, a fost condamnat, miercuri, la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, într-un dosar privind contracte oneroase în energie și fraudarea fondurilor europene din agricultură.

Decizia, luată de Tribunalul București, nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

De asemenea, judecătorii au dispus sechestru asigurător pe averea lui Gergely, care a fost și senator UDMR.

Alături de fostul parlamentar, au primit pedepse cu închisoarea și reprezentanții firmelor care ar fi beneficiat de influența lui Gergely: Ion Bîrcină – 4 ani de închisoare cu executare, iar Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea, – câte 3 ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Olosz Gergely în octombrie 2012, la Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât acesta avea calitatea de deputat.

La alegerile din 9 decembrie 2012, Gergely a ieșit senator din partea UDMR, însă în 13 mai 2013 a demisionat din Parlament.

Astfel, procesul său s-a mutat cu două trepte mai jos, la Tribunalul București, fostul demnitar câștigând astfel noi căi de atac.

Ce spun procurorii că a făcut Gergely

Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007 – 2008, este judecat pentru trafic de influenţă, alături de patru reprezentanţi ai unor firme, pe care i-ar fi ajutat să obţină contracte oneroase: Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, Cătălin Stan, administrator de drept la SC Power Plus SRL şi Ovidiu Ionel Badea, administrator al SC Budirom Serv SRL.

Potrivit rechizitoriului, în perioada mai 2010 – februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Gergely, pentru a obține contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.

• În perioada mai 2010 – 29 septembrie 2010, Olosz Gergely, pe atunci deputat, a pretins – pentru sine şi pentru altul – de la cei trei oameni de afaceri suma de 516.000 de euro, susțin procurorii.

Banii erau disimulați într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială de tip off shore.

Potrivit DNA, din suma pretinsă, Power Plus SRL a transferat în conturile firmei off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin.

• O altă acuzație adusă lui Olosz Gergely este aceea că, în perioada septembrie – noiembrie 2010, a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 de lei.

În schimbul banilor, Olosz Gergely şi-a exercitat influenţa, respectiv a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul companiei cu capital ceh CEZ România SA, mai susține DNA.

Conform rechizitoriului, traficul de influenţă a constat în faptul că Olosz Gergely i-a determinat pe angajații CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie o serie de contracte cu firmele controlate de Bîrcină.

Contractele vizau vânzare-cumpărare de energie electrică între SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA, furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, ceasiunea unei creanţe de 30 de milioane de lei a SC CEZ Distribuţie SA față de CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică.

De asemenea, firma lui Bîrcină primea o creanță de 36 de milioane de lei deținutăp de CEZ, au mai susținut procurorii DNA.

• A treia acuzație de trrafic de influență se referă la faptul că fostul senator UDMR, în perioada noiembrie 2010-februarie 2011, ar fi intervenit pe lângă o persoană cu funcţie de decizie din Ministerul Agriculturii, pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului Bîrcină.

Intervenția viza investiţii din fonduri europene gestionate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

În urma intervenției, persoana din cadrul Ministerului Agriculturii a facilitat grupului Bîrcină contactarea unor consultanţi pe fonduri europene, susțin procurorii.