UPDATE:
Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru a declarat că este nevinovat şi nu a cerut și nu a condiţionat actul medical de mită, „niciodată”. Declarația a fost făcută joi, la ieșirea de la sediul DNA din Iași, unde a fost audiat în legătură cu acuzațiile de corupție ce i se aduc.
„Sunt nevinovat, nu am văzut probe, nu am condiţionat şi nu am cerut niciodată (…). Las justiţia să îşi facă cercetările şi apoi să vedem ce va fi. Din punctul meu de vedere, trebuie să ne punem întrebări de ce nu a existat un flagrant (…). Nu am cerut şi nu am condiţionat niciodată actul medical. (…) Nu ştiu de unde au apărut aceste acuzaţii. Vă spun în continuare: sunt nevinovat, mi-am făcut doar meseria de medic, sunt cel care nu a condiţionat şi nu a solicitat niciodată”, a declarat Nelu Tătaru.
Avocata fostului ministru a precizat că acesta este acuzat de anchetatori de luare de mită, în formă continuată.
Nelu Tătaru este vizat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care se investighează peste 100 de fapte de luare de mită.
Acuzațiile aduse de DNA: 57 de fapte de luare de mită
Procurorii anticorupție îl acuză pe Nelu Tătaru de luare de mită în formă continuată, fiind consemnate 57 de astfel de acte în dosarul în care sunt acuzate și 27 de persoane care i-ar fi dat mită.
Prezentăm integral comunicatul în care DNA descrie faptele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Tătaru Nelu, medic specialist în cadrul Blocului Operator al Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși (jud. Vaslui) și deputat în Parlamentul României, acesta dobândind calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (57 de acte materiale).
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale.
Suspectului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Exclus de pe lista de parlamentare, poziția politică a lui Nelu Tătărau a fost preluată de Varujan Vosganian, pentru cercetarea căruia DNA a cerut ridicarea imunității
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat că Nelu Tătaru a fost eliberat din funcţia de preşedinte al filialei PNL Vaslui şi de la conducerea Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor. Locul fostului ministru va fi preluat interimar de Varujan Vosganian.
Varujan Vosganian a avut la rândul său probleme cu DNA, în Dosarul Romgaz. A scăpat, însă, în 2015, la votul din Senat pentru ridicarea imunității, când 71 de politicieni colegi ai celui care a fost ministru al Economiei și acum este președinte al Uniunii Scriitorilor au votat împotriva cererii DNA.
Cu o zi înainte de vot, Varujan Vosganian le-a cerut membrilor Comisiei juridice din Senat să jure „cu mâna pe Biblie şi pe Constituţie” referitor la dosarul în care DIICOT cere urmărirea penală a sa, pentru a confirma dacă au existat sau nu elemente noi în solicitarea procurorilor.
Nelu Tătaru este înlocuit și de la conducerea Comisiei de sănătate din Camera Deputaților
„Deputatul Nelu Tătaru, la propunerea mea, a fost eliberat din funcţia de preşedinte de filială şi, desigur, la nivelul grupului se vor lua măsuri pentru a vacanta poziţia de preşedinte al Comisiei de Sănătate”, a spus Ciucă, joi, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.
El a adăugat că Nelu Tătaru nu se va afla nici pe listele de candidaţi la viitoarele alegeri parlamentare.
„Nu are cum să mai rămână candidat”, a subliniat liderul PNL.
El a fost întrebat cu ce diferă situaţia lui Nelu Tătaru de cea a lui Iulian Dumitrescu, în contextul în care în cazul celui din urmă nu s-a luat o decizie în aceeaşi zi.
„Nu aveam Birou Politic Naţional în acea zi”, a spus Ciucă.
Chestionat şi dacă afectează imaginea PNL acest caz înainte de alegeri, el a susţinut că este o situaţie care îl afectează pe cel care trebuie să răspundă de faptele sale.
„PNL a procedat şi a luat măsuri în conformitate cu prevederile statutare”, a afirmat liderul PNL.
****
Informația inițială:
Fostul ministru PNL al Sănătăţii Nelu Tătaru este audiat joi dimineaţă, la DNA Iaşi, fiind acuzat de mai multe fapte de luare de mită. Surse din rândul anchetatorilor citate de News.ro susţin că Tătaru ar fi luat mită în mai multe rânduri de la pacienţi.
În vârstă de 52 de ani, Tătaru a fost ministru al Sănătăţii în perioada pandemiei.
El este preşedinte al PNL Vaslui, deputat şi preşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Tătaru este şi medic chirurg la spitalul Municipal Huşi.
Nelu Tătaru deschide lista PNL pentru Camera Deputaţilor la Vaslui, la alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Potrivit articolului 72 din Constituţie, ”Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
***
Urmărește-ne pe Google News
